Revista Capital împlineşte anul acesta 25 de ani de la apariţia primului număr, iar pentru a marca acest lucru în edițiile următoare vă vom prezenta 25 de tineri cu vârsta sub 25 de ani care pun România pe hartă.
Ţara noastră nu a dus niciodată lipsă de oameni inteligenţi şi cu imaginaţie, iar drept dovadă stau invenţiile acestora care au schimbat lumea. De la stiloul lui Petrache Poenaru, la scaunul pentru ejectarea piloților, la insulina lui Nicolae Paulescu şi avionul cu reacție al lui Henri Coandă, românii au creat lucruri extraordinare. Unul dintre tinerii românii care face, în prezent, cunoscută România peste hotare este Denis Tudor, 23 ani. Aflat în anul patru la facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, Denis este unul dintre câştigătorii competiției Hyperloop, ce și-a propus găsirea unei alternative de transport a viitorului, inițiată de omul de afaceri Elon Musk.
Românul face parte dintr-o echipă internațională pe care au denumit-o rLoop. Cu toții au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.250 de kilometri pe oră. Fiind vorba despre 40 de membri din 14 țări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată online, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanță. Tudor și colegii săi de echipă, printre care și membri NASA, Tesla sau Sony, și-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.
„Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiții atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren și avion, ideal pe distanțele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuți în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluție are și avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul condițiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion“, spune Denis Tudor. „Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică“, adaugă acesta. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovație. Elon Musk și-a dorit idei originale, optând pentru organizarea unui concurs amplu, care a început cu design-ul sistemului de transport rapid și care se va termina cu construcția propriu-zisă a acestuia, dar și a infrastructurii necesare.
Odată implementat, proiectul va face ca o călătorie din Los Angeles în San Francisco, adică o distanţă de peste 550 de km, să se realizeze în mai puțin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari. Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialiști îl va construi în mai multe locuri de pe planetă.
Henri Coandă a creat trenul care putea circula cu 500 de kilometri la oră
Puţini ştiu însă că în anii ’70 marele savant român Henri Coandă a inventat un tren capabil să circule cu viteze de peste 500 de kilometri pe oră. Proiectul de construcţie a fost conceput după ce Nicolae Ceauşescu le-a cerut savanților o alternativă ieftină la metrou. În anul 1969, Henri Coandă a înfiinţat Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică INCREST. Aici a proiectat un tren care circula în conducte și atingea viteze record pe baza diferenţei de presiune atmosferică. În anul 1972, Coandă s-a stins din viață iar invenția sa a fost perfecționată și experimentată. În vecinătatea localităţii Măneciu, în anul 1974, cercetătorii au construit o unitate de cercetare în care au aplicat, la scară mare, transportul de mărfuri și de persoane prin conducte. Baza a fost construită, departe de ochii curioşilor, într-o pădure, iar experimentele se țineau în secret. După Revoluţie proiectul a fost abandonat.