Povestea românului de la NASA care le dă ordine americanilor

Numele său este Adrian Stoica şi spune despre el că este un om de ştiinţă, un antreprenor, un visător şi un cetăţean al lumii. Este doctor în Inginerie Electrică şi şi-a obţinut diploma în Australia, la Universitatea Tehnologică Victoria. Visa să lucreze la NASA încă de când era copil, iar acum este liderul unei echipe de cercetători şi ingineri de top cu care dezvoltă tehnologii robotice pentru misiuni spaţiale viitoare.
În descrieirea de pe pagina NASA/JPL (Jet Propulsion Laboratory) apare ca Group Supervisor, Senior Research Scientist. Cum a ajuns aici?
“Am plecat din România în anul 1992. Am făcut un doctorat pe robotică la Universitatea din Melbourne, Australia, dupa care am urmat un program postdoctoral la unul dintre centrele NASA care este afiliat cu California Institute of Technology, Caltech. Acest lucru se întâmpla în 1995 , iar din 1996 lucrez la NASA Jet Propulsion Laboratory. Am avut noroc pentru că în acel moment NASA JPL avea disponibil un post cu cerinţe care corespundeau bine cu ce făcusem eu în anii anteriori”, povesteşte pentru Capital, Adrian Stoica.
Cum arată o zi obişnuită la NASA?
În decursul anilor Stoica a condus zeci de proiecte de cercetare şi de dezvoltare a tehnologiei la nivelul electronicii, roboticii şi a sistemelor inteligente. „În prezent, grupul pe care îl conduc la NASA are rolul principal de a controla roboţi de la suprafaţa planetei Marte. Spirit şi Opportunity sunt roboţii (nr.red. Mars Exploration Rovers) care sunt deja pe planetă. Unul dintre ei se mai mişcă, celalălt e oprit în nisip”, afirmă Stoica.
NASA a mai trimis un robot spre Marte (Curiosity) în luna noiembrie a anului trecut. Curiosity va ajunge la destinaţie, dacă totul merge conform planului, în luna august a acestui an. Curiosity va avea dimensiunile apropiate de ale unui autoturism Mini Cooper şi va cântări circa 900 de kilograme. Costurile estimate ale noii misiuni robotizate pe Marte sunt de două miliarde de dolari.
În prezent, conducătorul grupului de control avansat al roboţilor de pe Marte are proiecte de cercetare care ţin de interfeţe umane, aşa numitele “human robot interfaces”, care permit roboţilor să interpreteze mai direct gesturi sau comenzi de la om fără a fi nevoie de a-i programa la nivel foarte specific.
El este extrem de pasionat de tot ceea ce înseamnă sisteme autonome, androizi, inteligenţă artificială, roboţi controlaţi de semnale biologice, biometrie, medicină regenerativă şi multe altele.
Capital: Mai sunt şi alţi români la NASA?
Adrian Stoica: Da, sunt mai mulţi printre care şi mentorul meu Ilean Bloş, Virgil Adumitroaie şi alţii, care lucrează inclusiv la Jet Propulsion Laboratory.
Capital: Când vor ajunge oamenii pe Marte?
Adrian Stoica: Nu mai devreme de zece ani. Undeva între 10 şi 30 de ani, nu pot să spun exact.
Capital: Au ajuns oamenii pe Lună?
Adrian Stoica: Eu am văzut la televizor, copil fiind, cum au ajuns oamenii pe Lună.