"Am ajuns în situaţia în care producem mai mult decât vindem, întrucât suntem concuraţi de gazele de import, ce vin cu un preţ care nu neapărat reflectă efortul producătorului extern. Aceasta este o problemă pentru producătorii interni, întrucât există un procent de 7-8% din consum care nu este acoperit de producţia internă, ci vine din import", a spus oficialul Romgaz.

Întrebat dacă există posibilitatea închiderii unor sonde din această cauză, Pavlovschi a răspuns: "Nu excludem acest lucru. Orice este posibil".

El a subliniat şi faptul că existenţa supraimpozitării de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizare creează un dezavantaj şi mai mare în faţa importatorilor de gaze.

Situaţia este agravată şi de scăderea consumului din piaţă. "Întrucât consumul de gaze al ţării nu este la nivelul anticipat, practic s-a ajuns să fie înmagazinate gaze chiar şi în sistemul de transport, ceea ce înseamnă că presiunea în sistemul de transport este foarte mare", a adăugat oficialul Romgaz.

Pavlovschi a explicat că, tehnic, acest lucru înseamnă că unele sonde sunt în imposibilitatea de a mai introduce gaze în sistemul de transport, din cauza diferenţei de presiune.

Totodată, întrebat dacă este piaţa pregătită pentru liberalizarea totală de la 1 iulie, aşa cum doreşte Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), Pavlovschi a precizat că în acest moment nu există facilităţile şi nici infrastructura necesară pentru ca producătorii interni să-şi vândă gazele.

"Liberalizarea totală a pieţei ar trebui să ţină cont de tipul de piaţă în care funcţionăm. Suntem în prezent într-o piaţă închisă pentru producători. O competiţie reală nu poate fi realizată pe această piaţă. Nu există facilităţi şi nici infrastructura necesară pentru ca producătorii din România să-şi vândă gazele", a mai spus reprezentantul Romgaz.

Anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a declarat că Autoritatea a solicitat Ministerului Energiei abrogarea de la 1 iulie a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieţei gazelor naturale pentru populaţie.

"Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situaţie. Am considerat că este important ca iniţiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să ştie că la ora actuală evoluţia pieţei gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creşterea preţurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată şi să rămânem la preţul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preţ de referinţă, urmând ca piaţa să stabilească adevăratul preţ, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei aşa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare", a susţinut oficialul ANRE.

El a adăugat că, potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creştere a preţurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă acest lucru ar însemna ca preţul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piaţa liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.

"Ministerul Energiei solicită o analiză şi un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor preţuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă preţurile. Existe posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil şi, în cazul în care s-ar întoarce preţurile în sensul creşterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceştia. Aşa cum vedem evoluţia petrolului, de care depinde preţul gazelor, piaţa petrolului rămâne un nivel mic, iar, în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci în anul gazier 2016-2017 nu vedem o modificare a preţului", a continuat Havrileţ.

Întrebat dacă ANRE are timp suficient să realizeze acest studiu până la 1 iulie, Havrileţ a răspuns: "Nu prea avem timp. Avem o monitorizare în baza căreia ANRE emite aceste consideraţii şi faptul că nu putem impune prin reglementare un preţ mai mare decât preţul internaţional al gazelor. Dar considerăm că împreună cu ministerul vom găsi o soluţie pentru a aplica cea mai bună situaţie pentru consumatorul casnic".

Pe de altă parte, potrivit unor surse din sector, Guvernul se opune însă liberalizării pieţei gazelor de la 1 iulie întrucât acest lucru ar însemna inclusiv renunţarea la supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizare sub incidenţa căreia intră producătorii şi furnizorii de gaze naturale, ceea ce s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat.

În prezent, potrivit legislaţiei care instituie supraimpozitarea de 60% pe venitul suplimentar din liberalizare, producătorii de gaze plătesc acest impozit pentru un nivel de preţ de 72 de lei pe MWh chiar dacă ei vând la un preţ mai mic.

"Preţurile pe piaţă sunt sub 72 de lei pe MWh, ajung astăzi la 63 de lei. Petrom îşi permite să vândă la preţurile de piaţă, fiind companie privată, însă Romgaz, fiind companie de stat, nu poate, întrucât ar putea da lămuriri mai târziu în faţa Curţii de Conturi de ce a vândut sub preţul de referinţă. Astfel că Romgaz nu mai are unde să-şi vândă gazele şi a fost nevoită să scadă producţia de gaze chiar şi la jumătate faţă de nivelul normal, cu consecinţe dezastruoase asupra rezultatelor companiei", au susţinut sursele citate.

În 2013, Guvernul a impus o taxă specială asupra veniturilor suplimentare obţinute de producătorii şi furnizorii de gaze în urma procesului de liberalizare a pieţei.

Conform Ordonanţei de Guvern nr. 7/2013, "operatorii economici, inclusiv filialele acestora şi/sau operatorii economici aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din România pe teritoriul naţional, în marea teritorială, în zona contiguă şi/sau zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute că urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozit stabilit în condiţiile prezenţei ordonanţe. Impozitul prevăzut la alin. (1) este de 60% din veniturile suplimentare".

SURSA: Agerpres