Executivul a adoptat, la iceputul saptaminii trecute, o ordonanta de urgenta privind regimul metalelor pretioase i Rominia. Actul normativ include prevederi legate de restituirea metalelor pretioase preluate abuziv de regimul comunist, i perioada 1946-1990. Astfel, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase au fost preluate abuziv de statul romin pot solicita restituirea acestora prin instantele judecatoresti, i termen de un an de la intrarea i vigoare a ordonantei. Pen
Executivul a adoptat, la iceputul saptaminii trecute, o ordonanta de urgenta privind regimul metalelor pretioase i Rominia. Actul normativ include prevederi legate de restituirea metalelor pretioase preluate abuziv de regimul comunist, i perioada 1946-1990. Astfel, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase au fost preluate abuziv de statul romin pot solicita restituirea acestora prin instantele judecatoresti, i termen de un an de la intrarea i vigoare a ordonantei. Pentru obiectele din metale pretioase care nu se mai regasesc fizic i rezerva de aur a BNR, fiind topite sau valorificate, statul romin se obliga sa asigure despagubiri corespunzatoare contravalorii metalelor pretioase continute de acestea, la preturile practicate de BNR la data pronuntarii hotaririi judecatoresti. Despagubirile vor fi suportate de la bugetul de stat, prin Ministerul Finantelor.
Practic, ordonanta arunca i spatele viitorului guvern responsabilitatea unor despagubiri cu o valoare imensa. Documentele istorice atesta faptul ca, i 1946, guvernatorul BNR Aurel Vijoli a topit aurul din rezerva Bancii Nationale. Aurul a fost turnat i monede, avind pe verso un cocos (de aici provine si numele de cocosei) si a fost vindut populatiei, pentru a nu fi confiscat de rusi. incepind cu anul 1949, statul romin a pornit o serioasa campanie de confiscare a „cocoseilor”, considerati avutie nationala, desi acestia au ajuns i proprietatea oamenilor contra cost. in aceasta campanie, a fost confiscata cam 80 % din cantitatea de aur topita de BNR i 1946 si pusa i circulatie sub forma de monede. Dar „nationalizarea” nu s-a oprit numai la monedele turnate de Aurel Vijoli. Istoricii sustin ca exista documente care demonstreaza ca pina i anul 1961, cantitatea de aur confiscata de la populatie era de peste 12 tone. Pe linga celebrii „cocosei”, persoanele care au sustinut regimul comunist au adunat de la populatie cea mai mare parte a bijuteriilor si vasele din metale pretioase. Nici bisericile nu au scapat de aceasta prigoana; multe dintre obiectele de cult turnate din metale pretioase au ajuns i proprietatea statului romin. Campania a continuat, cu intensitate redusa, pina i 1990.
Valoarea restituirilor nu poate fi estimata
in momentul de fata, nici una dintre oficialitatile statului romin nu poate face o estimare a valorii totale a restituirilor ce fac obiectul ordonantei cu pricina. Multi dintre cei deposedati de obiectele din metale pretioase nu mai au documente care sa ateste faptul ca s-au aflat i posesia lor. Oamenii au preferat sa arda documentele primite de la BNR cind au cumparat monedele, de teama ca vor fi ichisi chiar si pentru asta. Mai mult, criza economica din perioada 1948-1954
i-a determinat pe multi posesori de metale pretioase sa le vinda romilor, despre care se stie ca acumuleaza adevarate averi i metale pretioase. Serviciile de securitate si politie ale regimului comunist din perioada respectiva au icheiat putine acte care sa confirme ca anumite cantitati de metale pretioase au fost confiscate de la cetateni romi, deoarece cei mai multi dintre acestia nu aveau acte. intr-o situatie similara se afla si etnicii germani, care, desi erau cetateni romini, au fost tratati ca dusmani ai noului sistem politic. Doar un sfert dintre acestia se afla i posesia documentelor prin care sa poata dovedi unei instante judecatoresti ca s-au aflat i posesia unor metale pretioase confiscate de stat.
Totusi, magistratii sunt convinsi ca tribunalele vor fi asaltate de cereri de restituire. „Desi volumul de cereri va fi imens, putini sunt cei ce vor avea toate actele cu care sa dovedeasca atit proprietatea, cit si confiscarea abuziva”, afirma un magistrat care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Cele mai mari sanse le au persoanele juridice care au fost deposedate de rezerve financiare conservate i lingouri de aur, aceasta fiind o practica obisnuita i perioada interbelica. Despagubirile ce vor trebui platite de statul romin i urma aplicarii acestei ordonante depasesc 2.000 de miliarde lei.
Avind i vedere ca atit persoanele juridice cit si Biserica vor putea dovedi destul de usor ce cantitate de metale pretioase le-a fost confiscata de regimul comunist, mai mult de jumatate din aceasta suma va trebui platita anul viitor. Ceea ce iseamna ca proiectul pentru bugetul de stat pe anul 2001 va trebui sa includa si contravaloarea restituirilor prevazute i ordonanta. Cum i ultimii 11 ani deficitul bugetar nu a fost niciodata acoperit integral, practic ordonanta nu face altceva decit sa creeze probleme mari viitorului ministru de finante.