Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial traditional al Rominiei. Situatia s-a schimbat o data cu impunerea primului embargo Iugoslaviei, i 1993, ca urmare a razboiului din Bosnia-Hertegovina. Daca i 1991, volumul comertului exterior dintre cele doua tari era de peste 354 milioane de dolari, acesta a scazut i 1993 la numai 8,2 milioane dolari. Astfel, Iugoslavia care se afla pe locul sapte i 1991 i clasamentul tarilor cu care Rominia derula schimburi comerciale a ajuns pe locul 72, i 1993. Pe toata perioada embargoului, economia romineasca a pierdut un miliard de dolari. Cei mai afectati au fost oamenii de afaceri romini, care au pierdut o piata buna de desfacere a produselor lor.
Din 1996 pina la impunerea celui de-al doilea embargo tarii vecine, schimburile comerciale romino-iugoslave au iceput usor sa se revigoreze, ajungind i 1999 la 141,6 milioane de dolari. Dar asta nu iseamna ca produsele rominesti au recapatat i totalitate locul pierdut pe piata de la sud-vest de Dunare.
Cea de-a doua sanctiune impusa Iugoslaviei, din martie 1999, a dus din nou la micsorarea volumului schimburilor comerciale cu Rominia, economia tarii noastre iregistrind si de aceasta data pierderi de un miliard de dolari.
Daca i 1998 media lunara a exportului catre Iugoslavia era de 10 milioane de dolari, anul trecut aceasta se situa la numai 7,5 milioane dolari. in primele opt luni din acest an, exportul firmelor rominesti catre aceasta destinatie a fost de 66 milioane de dolari, ceea ce iseamna o medie lunara de 8 milioane dolari. Produsele minerale, metalele comune si produsele chimice au reprezentat peste 70% din totalul exporturilor realizate i tara vecina anul trecut. si asta i timpul embargoului petrolier impus Iugoslaviei, pentru ca altfel, produsele petroliere erau principala marfa exportata de Rominia i aceasta zona din Balcani. Reluarea furnizarilor de produse petroliere catre Iugoslavia nu este nici pe departe atit de usor de realizat pe cit cred reprezentantii Ministerului Industriei si Comertului. Scoaterea din uz a rafinariei Pancevo, prin bombardarea ei de catre trupele NATO, a itors schimburile comerciale de produse petrochimice i favoarea Rusiei, singura tara care nu a semnat embargoul impus de Occident. in schimb, Rominia a iregistrat pagube importante. Societatea Nationala a Sarii, un exportator cu traditie pe piata sirba, a iregistrat pierderi de trei milioane de dolari anual, i 1999 si 2000, o data cu distrugerea combinatului din Pancevo. si blocarea traficului pe Dunare, din cauza ruinelor celor trei poduri bombardate la Novi Sad, a adus pagube de 160 milioane de dolari companiilor rominesti de navigatie fluviala.
O data cu ridicarea embargoului, toate tarile din zona au pornit cursa pentru cistigarea pietei iugoslave, i special a celei petroliere. in Serbia, consumul lunar de benzina este de 40-50.000 tone, si de motorina de 50-60.000 tone, din care jumatate trebuie importata. La poarta acestor importuri asteapta toate tarile din Balcani. Grecii spun ca pot livra benzina, croatii – motorina, bulgarii vin si ei si anunta ca cea mai mare rafinarie bulgara, Neftochim LukOil Burgas, vrea sa-si mareasca exporturile de combustibil catre Iugoslavia. Rominia spera si ea ca va recistiga aceasta piata.
Ce iseamna Programul de reconstructie i Balcani pentru Rominia? Ce sanse ofera acum oamenilor de afaceri romini decizia ministrilor de externe ai Uniunii Europene privind ridicarea embargoului impus Iugoslaviei? Cind si i ce conditii isi va recistiga Rominia partenerul comercial traditional de la sud-vest de Dunare? Sunt numai citeva itrebari la care icercam sa raspundem i urmatoarele pagini din acest dosar.