Nu s-au efectuat isa strategii serioase pentru sectoarele perdante din agricultura si nu exista un concept de dezvoltare durabila, asa cum sta bine oricarui guvern si cum, de fapt, au toate statele din Uniunea Europeana.
Se cultiva tot mai putina sfecla de zahar
Cultura sfeclei de zahar este una dintre marile probleme ale agriculturii rominesti. Suprafata cultivata cu sfecla de zahar s-a diminuat an de an, i principal din cauza insuficientei dotari a cultivatorilor de sfecla de zahar cu utilaje adecvate pentru aceste culturi, precum si a farimitarii excesive a suprafetelor cultivate, ceea ce a condus la existenta unui mare numar de cultivatori si la imposibilitatea de a aplica tehnologii moderne de cultura. Se mai adauga plata cu itirziere a drepturilor cuvenite cultivatorilor de catre agentii economici.
Daca i 1989 se cultivau 255.000 hectare cu sfecla de zahar, i prezent se mai cultiva doar 49.000 ha. De remarcat, toata aceasta suprafata o regasim i sectorul privat.
Productia de zahar obtinuta prin procesarea sfeclei de zahar a cunoscut aceeasi tendinta descrescatoare, iregistrind an de an un declin considerabil. Directorul Departamentului Industrie Alimentara din Ministerul Industriei si Alimentatiei, dl Tudorel Balta, a precizat ca „daca i 1989 tara noastra realiza 509.000 tone de zahar rafinat, i acest an se preconizeaza doar 57.000 tone”, adica putin peste 10% din cit se producea i 1989. „Aceasta diminuare a productiei are drept cauza i principal lipsa resurselor financiare pentru plata cheltuielilor de productie”, a spus dl Balta. De mentionat ca necesarul Rominiei este de 450.000 – 500.000 tone zahar rafinat. in conditiile i care productia de zahar este de doar 10%, statul romin se vede nevoit sa importe i cantitati masive pentru a evita o criza a zaharului.
De remarcat este si faptul ca tara noastra, pe linga faptul ca are cele mai reduse randamente fizice la sfecla de zahar, are si cea mai scazuta calitate, continutul i zahar fiind de maximum 15% (fata de minimum 18% i Vest, obisnuit 20%). De aceea, i Rominia exista un sistem special de receptionare a sfeclei de zahar de catre operatorii de procesare, si anume acela exclusiv dupa cantitate si nicidecum dupa calitate. La aceasta stare de lucruri a contribuit si randamentul scazut al extractiei i fabricile de zahar. Ar fi fost o eroare ca fabricile de zahar prost tehnologizate sa receptioneze sfecla si sa o plateasca dupa continutul i zahar. Melasa romineasca este foarte cautata la export, tocmai datorita faptului ca ofera, prin specificatie, un mare continut i zahar.
Din 30 de fabrici mai functioneaza doar cinci
in ceea ce priveste situatia procesatorilor de zahar, putem spune ca este dezastruoasa. Referitor la acest aspect, liderul de sindicat de la Danubiana Roman, grup AGRANA, Virgil Vieru, a spus ca „la iceputul anilor ‘90, i Rominia existau peste 30 de unitati de procesare a zaharului, dar din lipsa materiei prime (sfecla de zahar) numarul acestora s-a diminuat.
O parte din acestea s-a privatizat, iar o alta parte a intrat i lichidare, pentru ca i prezent sa mai functioneze un numar redus de procesatori”. Astfel, i anul acesta doar cinci-sase fabrici de procesare a zaharului mai functioneaza ca urmare a productiei slabe care se iregistreaza.
Industria romineasca importa zahar brut pentru a acoperi circa 60% din necesarul local. Importul se realizeaza pe baza acordului cu tarile din sistemul Generalizat de Preferinte Comerciale (SGPC – Brazilia, Cuba, Nicaragua). Facilitatile acordate constau i exceptarea de la plata taxelor vamale de 25% si scutirea de la plata TVA. De mentionat faptul ca acest acord se stabileste cu tarile i curs de dezvoltare. De asemenea, statul romin are stabilite, i acesti ani, contingente anuale i baza protocoalelor bilaterale anuale cu tarile Uniunii Europene si CEFTA, pentru importul de zahar, cu taxe preferentiale.
Situatia actuala a culturii de sfecla de zahar este dramatica, iar Guvernul romin ar trebui sa intervina promovind o serie de acte normative destinate acestui sector al agriculturii. Prin aprobarea Legii zaharului si a idulcitorilor naturali, care este i acord cu legislatia Uniunii Europene, se vor putea introduce mecanismele pentru reglarea pietei zaharului, folosite de tarile UE. Prin aceasta lege se urmareste o abordare globala si sistematica a „filierei” zaharului si nu partiala, cum s-a itimplat pina i prezent, cit si a productiei de zahar.