Studiul realizat de ACNielsen i patru tari est-europene a relevat faptul ca rominii au ajuns sa se obisnuiasca cu situatia grea i care traiesc. si asta nu este tot. Pesimismul a cuprins 85% din societatea romineasca. Nimeni nu se asteapta sa aiba loc o schimbare esentiala i bine, si doar 15% spera la o imbunatatire usoara a situatiei economice a Rominiei. Restul considera fie ca situatia va ramine neschimbata (29%), fie ca, icet dar sigur, se va irautati (31%). Rominia conduce la capitolul foarte pesimisti. Cei care considera ca va avea loc o irautatire accentuata a situatiei din Rominia reprezinta 24% din populatie, fata de doar 7% i Rusia si 11% i Cehia. Exista isa si romini care considera ca i contextul evolutiei negative i ansamblul tarii, pot prospera. Astfel, 2% considera ca le va merge mult mai bine i viitor, iar 20% cred ca vor trai mai bine, fara ca nivelul de trai sa creasca semnificativ. Restul de 41% se asteapta ca viitorul sa le aduca o situatie materiala mai grea, jumatate din ei fiind convinsi ca le va merge mult mai rau decit i prezent. Aproximativ aceeasi stare de spirit se itilneste si i Ungaria, unde procentele celor optimisti si ale celor care considera ca situatia lor materiala nu se va schimba sunt similare cu cele iregistrate i Rominia. insa doar 16% din unguri considera ca le va merge mult mai rau, i comparatie cu 20% i cazul rominilor. Cei mai optimisti sunt rusii, 31% asteptindu-se la o schimbare i bine, iar 6% crezind ca viitorul le va imbunatati substantial nivelul de trai. Foarte interesant este cazul cehilor. Peste jumatate din acestia considera ca situatia lor materiala va stagna i acest an.
Pesimismul rominilor nu este nejustificat. intre cele patru tari care au facut obiectul cercetarii ACNielsen, Rominia mai ocupa ica o data locul codas. Indicatorul este de data aceasta ponderea sumelor cheltuite pentru bunurile de stricta necesitate, i totalul veniturilor. 38% din romini cheltuiesc peste 90% din venituri pe mincare, electricitate si itretinere. 19% din populatie afecteaza acestora itre 80 si 90 % din cistiguri, iar 19% din romini cheltuiesc itre 60 si 70% din banii cistigati pe bunuri esentiale. in Rusia, doar 34% din populatie isi cheltuieste peste 90% din venituri pentru marfurile indispensabile, cea mai buna situatie iregistrindu-se isa i Cehia, unde procentajul celor care consuma pentru bunurile absolut necesare peste 90% din venituri este de numai 16%.
Procentajul nu este acelasi pentru toate categoriile de populatie monitorizate. Ponderea din venituri folosita pentru produse esentiale este mult mai mica i cazul persoanelor tinere. Principala motivatie o reprezinta veniturile mai mari obtinute de tineri i comparatie cu populatia i virsta. Mai exista o explicatie. Importanta mai mica pe care tinerii o acorda alimentelor si celorlalte produse incluse i aceasta categorie. Totusi, procentele trebuie aplicate veniturilor i valoare absoluta, care difera foarte mult de la tara la tara. Daca venitul mediu brut al unui ceh este de 358 USD iar al unui ungur de 315 USD, un romin cistiga brut, i medie, 132 USD, iar un rus, numai 82 USD.
Desi sunt saraci, rominii pun bani deopatre
Ce fac isa cetatenii acestor tari cu putinii bani care le mai ramin dupa ce isi cumpara cele strict necesare unui trai decent? Aproape 50% din cehi si 40% din rusi maninca la restaurant sau cheltuiesc bani i baruri. Ungurii sunt ceva mai moderati, circa 32% cheltuind bani i localuri, i timp ce doar 23% din romini iau masa sau beau i oras.
„Zgircenia” rominilor se reflecta i pozitia pe care o ocupa i ceea ce priveste economiile. Ei sunt pe locul al doilea, la mare distanta fata de
cehi. Chiar daca o duc foarte rau, rominii string cureaua si reusesc sa economiseasca. Numarul mare de pensionari care se aduna la portile bancilor cu probleme sau pretind returnarea banilor investiti i diverse fonduri fara a tine seama de riscuri ilustreaza foarte fidel aceasta situatie. La cheltuielile facute pentru modernizarea garderobei, rominii ocupa tot ultimul loc, clasamentul fiind condus, surprinzator de rusi. Dintre locuitorii celor patru tari monitorizate, rusii aloca cel mai mult pentru cultura. Este vorba de banii cu care se merge la cinematografe, teatre sau concerte. in celelalte trei tari, cheltuielile pentru aceste activitati sunt aproximativ egale.
30% din romini cheltuiesc bani pentru a face excursii i propria tara, fiind liderii acestui clasament. Ei sunt urmati la mica distanta si de cetatenii celorlalte patru tari i care a fost realizat sondajul. Situatia este exact pe dos la turismul i afara tarii: Cehia conduce aici cu cheltuieli de doua ori mai mari decit cele efectuate de unguri si rusi. Rominii ocupa, ca de obicei, ultimul loc si i acest clasament.
Electrocasnice, electronice, computere sau masini, isi cumpara mai putin de cinci la suta din romini, ocupind i mod constant ultimele locuri, desi diferenta fata de Rusia, Ungaria si Cehia nu este mare.
Surprinzator este faptul ca, desi se arata pesimisti atit cu situatia viitoare a tarii cit si cu modul i care se vor descurca ei isisi, rominii spun ca pe viitor vor cheltui mai mult pentru bunurile si activitatile enumerate anterior. Circa 50% din romini spun ca vor da mai multi bani pe aparatura, haine si excursii, i timp ce doar 17% spun ca vor plati mai putin. Cifra optimistilor romini este dubla i comparatie numarul cehilor si al ungurilor, care cred ca vor cheltui mai mult pe acest tip de articole si activitati.
in toate cele patru tari sunt preferate cu preponderenta produsele autohtone. Acest traditionalism este mai accentuat i cazul persoanelor mai i virsta, fara studii superioare si cu venituri mai mici. Tinerii si cei cu venituri ridicate au o iclinatie mai mare pentru bunurile din import. Exista isa si anumite produse, i cazul carora, toate categoriile de populatie prefera brandurile autohtone. Este vorba de alimente si bere. in cazul computerelor si al sistemelor HI-FI, respondentii din cele patru tari prefera marcile straine celor indigene. Foarte rar, i cazurile i care veniturile nu permit achizitionarea unui produs strain, se cumpara marci indigene.
Calculatorul nu este o prioritate
Rusii, rominii si cehii prefera i mod evident marcile de masinile autohtone, i timp ce ungurii nu se dau i vint dupa masinile fabricate de marile concerne auto i uzinele din Ungaria.
Chestionati care ar fi produsul pe care situatia materiala nu le permite sa il achizitioneze i nici un caz, cei mai multi din cetatenii celor patru tari au considerat ca acesta este computerul. Rominii sunt lideri de necontestat i acest clasament, aproape 45% din ei excluzind calculatorul de pe lista achizitiilor viitoare. Dintre intervievatii care considera ca veniturile nu le permit sa cumpere sisteme audio, echipament sportiv, masini de spalat, frigidere sau televizoare, cei mai multi sunt romini.
in privinta dotarii cu bunuri de folosinta idelungata, cifrele care se refera la Rominia sunt aproximativ egale cu cele din celelalte tari, cu o scadere vizibila i cazul computerelor.
Studiul a reliefat, pe ansamblu, faptul ca i toate cele patru tari se cheltuieste i continuare cea mai mare parte a salariului pentru produsele esentiale, iar locuitorii nu sunt, i general, optimisti fata de ce le rezerva viitorul.