in loc sa profite de produsele turistice specific rominesti, prin care tara noastra se facuse cunoscuta pe pietele externe, si de baza materiala construita iainte de 1990, autoritatile au ales ceva mai palpitant. Promovarea statiunilor balneare, a Deltei Dunarii si a statiunilor montane era o optiune plicticoasa. Asa ca interesele guvernantilor s-au manifestat i directia abandonarii multora dintre vilele, hanurile si cabanele situate i statiuni si a construirii haotice de noi spatii. in plus, v
in loc sa profite de produsele turistice specific rominesti, prin care tara noastra se facuse cunoscuta pe pietele externe, si de baza materiala construita iainte de 1990, autoritatile au ales ceva mai palpitant. Promovarea statiunilor balneare, a Deltei Dunarii si a statiunilor montane era o optiune plicticoasa. Asa ca interesele guvernantilor s-au manifestat i directia abandonarii multora dintre vilele, hanurile si cabanele situate i statiuni si a construirii haotice de noi spatii. in plus, varianta de promovare generala a turismului a parut mult mai atractiva pentru respectivii guvernanti. Bineiteles, nu si pentru turistii straini. De asemenea, fiscalitatea ridicata si lipsa facilitatilor pentru investitorii din turism sunt alte doua inventii cu care se pot mindri autoritatile romine. in aceste conditii vitrege, agentiile de turism abia supravietuiesc, iar turistii se gindesc de doua ori iainte de a plati un sejur i Rominia. Iata concret ce s-a itimplat i ultimii zece ani.
in 1998, conform datelor furnizate de Institutul National pentru Statistica si Studii Economice, structurile de cazare erau astfel impartite: 933 hoteluri si moteluri, 19 hanuri, 167 cabane, 138 campinguri, 1.203 vile, 179 tabere scolare, 270 pensiuni, un sat de vacanta, patru spatii de cazare pe nave si 213 pensiuni agroturistice.
Cu exceptia numarului de hoteluri si pensiuni agroturistice, care a crescut, pe ansamblu, capacitatea de cazare s-a redus fata de 1990, cind turistii aveau la dispozitie 830 hoteluri si moteluri, 131 hanuri, 226 cabane, 217 campinguri, 1.551 vile, 203 tabere scolare. in total, locurile de cazare au scazut de la 353.236 i 1990 la 287.268 i 1998. Scaderea numarului de locuri i statiuni are mai multe explicatii. Una dintre ele este politica practicata i toata economia, de a da spatiile i locatie de gestiune. Consecinta acestui gest iresponsabil a fost ca nenumarate cabane, vile si hanuri au fost exploatate pina la distrugere totala, administratorul neavind nici un interes sa investeasca i refacerea sau modernizarea constructiei.
Capitala a devenit o destinatie scumpa
O alta explicatie este transformarea spatiilor de cazare, mai ales i orase, i cladiri cu alte functiuni. Fenomenul a fost extrem de vizibil i Bucuresti: Hotelul Union a devenit banca, Hotelurile Negoiu si Modern au ajuns centre de afaceri, iar Hotelul National a fost preluat de Asirom. Cum de modernizare s-au bucurat mai ales hotelurile de patru si cinci stele i virtutea faptului ca aici se pot cistiga mai multi bani iar celelalte unitati de cazare au fost lasate i paragina, costul unui sejur i Rominia a crescut considerabil.
„Orice strain care vine aici trebuie sa plateasca cu 200-300 de dolari mai mult pentru ca e, practic, obligat sa stea doua nopti i Capitala, la sosire si la plecare. Din 14.000 de locuri de cazare, au ramas acum doar 5.000”, spune Marcel Badescu, presedintele onorific al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism. Concret, numarul persoanelor straine care a intrat i Rominia a scazut de la 6,5 milioane i 1990, la 5,5 milioane i 1999.
Cit despre numarul turistilor romini care au beneficiat de o vacanta i strainatate, scaderea este de-a dreptul dramatica: de la 11,2 milioane de iesiri i 1990 si 10,1 milioane i 1994, s-a ajuns la doar 6,2 milioane de iesiri i 1999 si aproape trei milioane de iesiri i prima jumatate a anului 2000. Cu toate acestea, statul romin cistiga i prezent mai mult decit i 1990 de pe urma activitatilor turistice: daca i 1990 doar trei milioane de dolari au intrat i bugetul Rominiei, anul trecut suma s-a ridicat la 53 de milioane.
Turoperatorii vor sprijin de la Parlament
Explicatia este foarte simpla: cistigul nu se datoreaza unei cresteri extraordinare a numarului de turisti straini, ci scaderii numarului de turisti romini i strainatate. Trebuie mentionat faptul ca anul 1995 a fost punctul culminant atit al icasarilor – 574 milioane de dolari au cheltuit strainii i Rominia – dar si al platilor – 695 milioane de dolari au iesit din tara. in 1998 Europa a fost principala destinatie a rominilor – cu 6,7 milioane iesiri – urmata de Asia – cu 97.000 de iesiri, pe ultimul loc fiind SUA – cu doar 31.000 de iesiri. in ceea ce priveste Europa, topul celor mai vizitate tari arata astfel: 3 milioane de iesiri i Ungaria, 1,5 i Iugoslavia, 630.000 i Turcia si 603.000 i Bulgaria.
„Pentru idreptarea situatiei sunt necesare i primul rind doua legi: una referitoare la conditiile si facilitatile pentru cei care investesc i turism, iar alta privind facilitati pentru cresterea masei valutare din turism. La acestea se adauga alte citeva probleme care trebuie solutionate: vizele pentru rominii care merg i strainatate, fiscalitatea ridicata, contributiile la fondurile speciale, baza materiala prost itretinuta, salariile mici ale angajatilor din turism, afirma Marcel Badescu.