Rompetrol şi ANAF ar trebui să ajungă la un acord în privinţa răscumpărării obligaţiunilor până joi. În caz contrar, ANAF va începe executarea, iar Rompetrol, contestaţiile în instanţă.
Emisiunea de obligaţiuni a Rompetrol Rafinare deţinută de statul român are scadenţa pe 30 septembrie, adică joi. Până atunci statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), trebuie să decidă dacă acceptă plata parţială a obligaţiunilor, restul urmând să fie transformate în acţiuni, sau preferă să execute compania pentru neplata datoriei.
Poziţia statului român în problema contravalorii obligaţiunilor este cunoscută. Bugetul are nevoie de bani, drept pentru care a instituit sechestru asigurător pe activele companiei pentru a împiedica înstrăinarea acestora. Sigur, până la data-limită, 30 septembrie, cele două părţi vor mai putea negocia, existând posibilitatea extinderii termenului-limită de plată. Poziţia acţionarului majoritar al Rompetrol Group, KazMunayGas, este însă cel puţin la fel de importantă. Mai ales în condiţiile în care a investit 1,8 miliarde de dolari peste suma plătită lui Dinu Patriciu pentru cumpărarea acţiunilor.
Intenţiile kazahilor s-au modificat în timp. Iniţial, se dorea răscumpărarea integrală a obligaţiunilor. Dar „iniţial” nu era criză. O schimbare în atitudinea kazahilor a putut fi simţită la începutul acestui an, schimbare care a fost, probabil, rezultatul problemelor de acasă.
Investiţii cu profit doar pe termen lung
„Câtă vreme legea se respectă, este o decizie pur comercială”, au explicat pentru Capital reprezentanţii Rompetrol Rafinare decizia de a răscumpăra parţial obligaţiunile. „Pentru perioada ce a urmat primelor semne ale crizei mondiale, Rompetrol Rafinare a fost susţinută financiar, de către acţionarul său majoritar, atât pentru acoperirea necesarului de capital de lucru, cât şi pentru continuarea programului investiţional“, arată aceştia, precizând că au luat decizia de a investi cele 1,8 miliarde dolari chiar dacă ştiau că nu vor avea profit pe termen scurt şi mediu.
Cu alte cuvinte, nici kazahii nu se scaldă în bani în această perioadă, asemeni multor companii care au probleme. Asocierea dintre statul român şi cel kazah (proprietarul KazMunayGas) nu ar fi, în acest caz, împotriva firii. Nu mai vorbim de faptul că opinia publică acuză vânzarea Petrom către OMV, dar în cazul Rompetrol banii sunt consideraţi mai importanţi. Deşi este vorba tot de resurse energetice.
Rompetrol a angajat în apărarea deciziilor referitoare la răscumpărarea parţială a obligaţiunilor cele mai mari case de avocatură din România, NNDKP (Nestor), Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii şi Muşat şi Asociaţii.
Pe de o parte, poate părea că acţionarii companiei simt că ar putea pierde un eventual proces, drept pentru care încearcă să vină cu cea mai bună reprezentare juridică. Pe de altă parte, „intenţia noastră nu a fost şi nu este de a ne apăra drepturile de pe o poziţie de forţă”, spun reprezentanţii companiei. „Pentru Rompetrol a fost esenţial să se asigure că nu greşeşte în înţelegerea legii atunci când a luat decizia comercială de a răscumpăra o anumită parte a obligaţiunilor şi de a intra într-un parteneriat cu statul român”, adaugă aceştia.
„Creanţă care nu există“
Reprezentanţii Rompetrol insistă asupra faptului că rafinăria „poartă responsabilitatea socială pentru un număr de aproape 4.000 de angajaţi.” De asemenea, compania este unul dintre principalii contributori la buget, cu sume de circa un miliard de dolari anual. În prezent, este şi al treilea exportator din România după Dacia şi Nokia, iar în 2009 a exportat în valoare de un miliard de dolari.
Statul român poate insista asupra recuperării contravalorii obligaţiunilor. Dar în cazul în care cele două părţi nu vor ajunge la o înţelegere până la sfârşitul lunii, iar ANAF decide executarea activelor companiei, va fi deschis un proces. Care ar putea ajunge până la Curtea de Arbitraj Internaţional din SUA.
„Statul român poartă acest conflict – pe care l-am numi artificial – cu noi, folosind arme neconvenţionale: îndepărtează judecătorii fireşti recuzându-i, refuză judecata instanţelor fireşti cerând strămutarea cauzelor, ameninţă şi ia măsuri preventive pentru a executa silit o creanţă care nu există şi nici nu va exista vreodată, pentru că statul român are obligaţia să accepte acţiuni în locul banilor”, spun cei de la Rompetrol.
Până acum, statul român a încasat 240 milioane dolari sub formă de dobânzi în contul obligaţiunilor, iar anul acesta va mai lua 20 de milioane de dolari pentru acelaşi lucru. Se mai adaugă şi cele 71 de milioane de dolari din răscumpărarea parţială. Cât va mai încasa anul acesta din restul obligaţiunilor vom afla în curând, însă este evident că Rompetrol este pregătită să meargă şi la tribunal.
Pentru Rompetrol a fost esenţial să se asigure că nu greşeşte în înţelegerea legii atunci când a luat decizia comercială de răscumpărare parţială.
Reprezentanţii Rompetrol Rafinare
330 milioane dolari este suma pe care a încasat-o statul român până acum de pe urma obligaţiunilor, 260 mil. din dobânzi şi 71 mil. din răscumpărare
