Rompetrol Rafinare şi Ministerul de Finanţe nu au ajuns încă la un acord privind obligaţiunile deţinute de stat. Interpretarea legilor în vigoare este principalul motiv pentru care se înfruntă la tribunal.
Deznodământul discuţiilor tensionate dintre KazMunaiGaz (KMG), principalul acţionar al Rompetrol Group, şi Ministerul de Finanţe referitoare la achitarea emisiunii de obligaţiuni va fi cunoscut luna viitoare. Mai interesant este însă modul în care este tratată compania de către autorităţile române. Sau ce rezultă din declaraţiile oficialilor Rompetrol.
Combinaţia dintre fosta rafinărie Petromidia şi compania de extracţie KMG ar trebui să fie perfectă. Rafinăria îşi asigură materie primă ieftină şi un acţionar cu dare de mână, iar kazahii au posibilitatea rafinării şi distribuţiei unei părţi din producţia proprie (de circa 20 milioane tone petrol anual, în timp ce Rompetrol Rafinare a ajuns la un volum de 4,5 milioane tone procesate anual), cu acces la piaţa UE.
KMG a venit cu bani mulţi pentru Rompetrol. Aproximativ 1,6 miliarde dolari pentru achiziţionarea pachetului majoritar şi 1,8 miliarde dolari pentru investiţii în Rompetrol Group într-o perioadă de trei ani. „Rompetrol este în continuare pe pierdere, dar în câţiva ani vom trece pe profit“, spune Dmitri Grigoriev, director financiar al companiei.
Kazahii mai au însă de achitat statului român 603 milioane dolari, din care, cel mai probabil, vor plăti doar circa 170 de milioane, iar restul obligaţiunilor vor fi convertite în acţiuni. Statul român nu prea este de acord, în situaţia de faţă preferând clar să primească toţi banii. Cum bani nu mai sunt, conform declaraţiilor oficialilor kazahi, ambele părţi sunt pregătite să meargă la judecată. Ministerul Finanţelor nu admite posibilitatea aplicării ambelor variante şi cere să fie aleasă doar una. Statul a pierdut recent un prim-proces cu kazahii, instanţa respingând contestaţia împotriva majorării de capital social decisă de Rompetrol.
Rompetrol a dat în judecată CNVM
Oficialii companiei reclamă însă şi atitudinea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), instituţia de reglementare a pieţei de capital. „Am fost forţaţi să efectuăm o ofertă publică de preluare şi am întârziat în lansarea acesteia din cauza CNVM, care ne-a respins evaluatorul, deşi fusese acceptat iniţial“, spune Dmitri Grigoriev. Mai mult, Rompetrol a dat în judecată CNVM pentru „suspendarea dreptului de retragere de la tranzacţionare“ după obţinerea a peste 98% din acţiuni, pe motiv că nu se cunoaşte încă destinaţia obligaţiunilor. „Suspendarea unui drept stabilit prin lege este un lucru de care nu am mai auzit“, punctează Grigoriev, care adaugă că acesta nu este totuşi cel mai bun mod de a trata a doua companie ca mărime din ţară, „care plăteşte circa 1,5 miliarde dolari anual sub formă de taxe şi impozite.“ Rezultatele negocierilor vor fi cunoscute în septembrie.
