Concret, banii vor fi investiți într-o stație de sortare automatizată, prin care va fi redusă depozitarea în rampă cu cel puțin 40%, dar și în echipamente și autovehicule.

Investiţia făcută de companie, în perioada 2001 – 2011, în flota de 600 utilaje depăşea, la sfarşitul anului trecut, valoarea de 35 milioane euro.

Romprest a investit în cei 11 ani de activitate peste 70 milioane de euro în activele societăţii. În acest moment compania are peste 6.000 de angajaţi.

”În acest moment, serviciile noastre se îndreaptă către comunităţi, unde deservim 45 de consilii locale din toată ţara şi către mediul privat, unde asigurăm servicii pentru peste 5,000 de agenţi economici, cum ar fi Romexpo, Carrefour, Lidl, OMV Petrom, MedLife, BRD, Romtelecom, Orange, RAR, Cosmote”, explică Elena Barabancea, Managing Department Director Romprest.    

Compania îşi propune în acest an un avans de 25% al cifrei cifrei de afaceri, de la 79 milioane euro în 2011.

Transformarea deşeurilor urbane în bani e deja premisa din spatele afacerilor de aproape 700 de milioane de euro – colectare, transport, valorificare şi depozitare -, ale firmelor din piaţa românească a managementului deşeurilor (piaţa e dominată în proporţie de 25% de firmele de salubritate din top cinci: Urban, Romprest, Rosal, Supercom şi Rebu – n.r).
România are, încă, un sistem de gestionare a deşeurilor bazat pe colectare neselectivă (adunarea gunoaielor de-a valma) şi eliminare prin depozitare (în gropi de genul celei de la Glina). Din cele 8,4 mil. tone de deşeuri municipale generate în 2009 (anul ultimelor raportări oficiale), aproape 1,5 mil. de tone au rămas necolectate. Dintre cele care au fost strânse, mai puţin de 8% au fost sortate pe tipuri de materiale şi valorificate. Spre comparatie, în Germania, 65%-70% din deşeurile de ambalaje sunt colectate selectiv, în vederea recuperării.

Valoarea totală a investiţiilor pe care România trebuie să le facă pentru a se conforma standardelor comunitare de management al deşeurilor se ridică la aproape 4 miliarde de euro, din care un miliard de euro numai pentru cele menajere. Cea mai costisitoare dintre obligaţiile României europene de a se alinia la standardele vecinilor din Vest este construcţia de gropi de gunoi ecologice. Până acum, Ministerul Mediului a închis peste 130 de gropi de gunoi neconforme,  iar alte 100 de depozite municipale îşi vor sista activitatea treptat, până în 2018. În prezent, numai 20 dintre depozite respectă standardele comunitare de mediu.