Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva va investi anul viitor într-o "fabrică" de puieţi forestieri bazată pe ultima tehnologie existentă pe piaţă, care va putea produce aproape jumătate - circa 19 milioane de bucăţi - din necesarul de răşinoase, a declarat directorul general al RNP - Romsilva, Ciprian Pahonţu.
"Ne dorim promovarea unei capacităţi moderne de producţie a puieţilor forestieri în spaţii protejate. Practic, vom face ceea ce face toată lumea în Europa. Aş spune că este vorba de o 'fabrică' de puieţi forestieri bazată pe ultima tehnologie existentă la această dată pe piaţă şi care are avantaje multiple, atât pe partea de producere, cât şi de plantare. Nu o să mai umblăm cu cazmaua, cu gropile; vor fi nişte plantatoare speciale, cu productivităţi ridicate, mai ales că şi partea de resurse umane se diminuează de la an la an", a precizat şeful Romsilva.
Acesta susţine că, deocamdată, a fost stabilit locul unde se vor produce puieţii forestieri, fără a preciza însă la cât se vor ridica investiţiile necesare pentru această capacitate de producţie.
"Încă nu avem costurile finale pentru această investiţie, dar, deocamdată, am stabilit o locaţie în judeţul Bistriţa-Năsăud, iar capacitatea de producţie, numai la această făbricuţă, va fi de 19 milioane de puieţi. Ea va produce numai răşinoase, în jur de 40-45% din necesar", a subliniat Pahonţu.
Pentru 2017, Romsilva are programate investiţii de 90 de milioane de lei din fonduri proprii şi de peste 100 de milioane de lei din fondul de accesibilizare, o bună parte din aceşti bani fiind orientaţi către modernizare şi creşterea eficienţei lucrărilor silvice.
"Anul acesta avem prevăzute investiţii de 88,5 milioane de lei din fonduri proprii şi alte 100 de milioane de lei din fondul de accesibilizare, iar programul se va realiza în proporţie de peste 80%. Anul viitor, sumele prevăzute pentru investiţii sunt şi mai mari, de 90 de milioane de lei din fonduri proprii şi încă 100 de milioane de lei din acelaşi fondul de accesibilizare şi se vor duce pe partea de dotări şi modernizare. De fapt, chiar aceasta ne dorim: o modernizare a tot ceea cea ce înseamnă management silvic, dar şi creşterea eficienţei lucrărilor silvice. Evident că prioritatea noastră este managementul durabil al pădurilor proprietăţii statului, dar nu neglijăm şi ceea ce înseamnă parteneriate cu proprietarii privaţi de păduri", a precizat Pahonţu.
Acesta a subliniat că, anul viitor, Regia va derula mai multe programe ambiţioase pentru creşterea transparenţei Romsilva, mai ales pe partea de educaţie forestieră şi pe cea de comunicare, "pe care o considerăm foarte importantă deoarece vrem să spunem mai răspicat ce facem şi cum facem".
Romsilva estimează pentru anul 2016 o creştere a cifrei de afaceri cu aproape 7% şi a profitului brut cu aproape 25%, comparativ cu anul precedent. Numai în primele 10 luni ale anului, Romsilva a consemnat o cifră de afaceri de 1,439 miliarde de lei şi un profit brut de 296 de milioane de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost raportate afaceri de 1,342 miliarde de lei şi un profit brut de 238 de milioane de lei.
Potrivit datelor Romsilva, cele mai mari venituri sunt obţinute din vânzarea de masă lemnoasă, circa 87%, iar 5% din serviciile silvice. Veniturile regiei sunt rotunjite şi din vânzarea de fructe de pădure, care reprezintă în structură 0,8%, din cele ale produselor piscicole – 0,7%, din activitatea de creştere a cabalinelor – 0,4%, din produse vânătoreşti – 0,3%, precum şi din valorificarea altor produse nelemnoase – 0,2%.
Pe de altă parte, RNP – Romsilva susţine an de an din fondurile proprii două activităţi importante, respectiv administrarea a 22 de parcuri naţionale şi naturale şi resursa genetică cabalină a României, care sunt mai mult generatoare de costuri decât de profit.
"Este o onoare pentru noi că manageriem 22 de parcuri naţionale şi naturale, dar şi resursa genetică cabalină a României. Aceste două activităţi sunt într-adevăr centre de costuri, dar nici nu au cum să fie pe profit. La ora actuală, putem număra pe degete parcurile naţionale profitabile de pe mapamond, pentru că ele sunt finanţate de comunităţi sau de stat. În afară de faptul că finanţăm activitatea curentă cu 4,5 milioane de euro la parcuri, mai finanţăm de asemenea şi derularea de proiecte. În perioada de programare trecută am susţinut implementarea de proiecte şi ne propunem ca, începând cu 2017, să aplicăm din nou pentru îmbunătăţirea administrării parcurilor. Este o activitate pe care o considerăm frumoasă şi pe care o vom dezvolta în perioada următoare, mai ales pe partea de infrastructură şi cea de conştientizare", a subliniat reprezentantul regiei.
În ceea ce priveşte activitatea derulată pentru administrarea resurselor de cabaline, Pahonţu a precizat că obţinerea personalităţii juridice pentru această direcţie ar ajuta foarte mult la dezvoltarea acestei activităţi. El a adăugat că în acest sens există un proiect de lege pe care speră ca noul Parlament să îl şi aprobe.
"Ne-ar ajuta foarte mult să avem personalitate juridică pentru Direcţia Cai de Rasă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, avem 9.000 de hectare de teren agricol pentru asigurarea hranei cabalinelor, dar, din păcate, nu putem beneficia de nicio subvenţie pe suprafaţă de la APIA, deoarece activitatea RNP nu este preponderent pe agricultură şi atunci nu putem primi subvenţii. Este unul dintre aspecte. De asemenea, ne-ar mai da posibilitatea să intram în diverse proiecte şi competiţii ecvestre, pentru că, neavând suficienţi bani, nu putem promova cabalinele de valoare. Obţinerea personalităţii juridice ar da posibilitatea să dezvoltăm această activitate şi să luăm acea subvenţie de la APIA, mai ales că pe piaţa agricolă suntem dezavantajaţi faţă de concurenţă. În acest sens, este un proiect de lege la Guvern, care va merge către aprobare şi să sperăm că noul Parlament îi va da curs", a mai spus directorul general al regiei.
De asemenea, şeful Romsilva susţine că, la ora actuală, pentru a putea performa, este necesară modernizarea structurii silvice, atât pe partea tehnică, dar şi pe cea a resursei umane.
"Ceea ce văd eu la momentul actual este o necesitate de modernizare, atât pe partea tehnică, economică, IT – o componentă lăsată atât de mult în urmă la o regie atât de mare ca Romsilva – cât şi pe componenta de resursă umană. Am pornit un proiect destul de important vizavi de evaluarea, calificarea şi specializarea resursei umane. Am demarat în semestrul I la nivel central tot ceea ce înseamnă evaluarea personalului de conducere, cu soluţiile de urmat pentru cei care sunt în managementul Romsilva, astfel încât să putem să performăm. Acest program va continua în 2017 la nivelul tuturor conducerilor direcţiilor silvice, dar se va extinde în timp la tot personalul Romsilva", a adăugat Pahonţu.
În prezent, Regia are un număr destul de ridicat de angajaţi, circa 16.500, dar comparabil cu ceea ce se întâmplă în administraţii similare din Europa, cum ar fi cea din Polonia.
"Într-adevăr sunt şi state care au mai puţini angajaţi în administraţiile silvice, dar care nu au problema pazei pădurilor în sens patrimonial. La ora actuală, România este singura ţară din Uniunea Europeană în care pădurarul are răspundere patrimonială asupra pădurii pe care o gestionează. Cred că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire", a subliniat şeful Administraţiei silvice.
RNP – Romsilva administrează 3,154 milioane de hectare de fond forestier proprietate de stat, asigură servicii publice şi administrează alte un milion de hectare de pădure privată. Regia deţine administrarea a 22 de parcuri naturale şi naţionale, o direcţie pentru caii de rasă şi o structură dedicată Muzeului Cinegetic al Carpaţilor Posada.
SURSA: Agerpres