Pe plan mondial, notele de plata ale abonatilor telefonici sunt in descrestere. In Germania, tarifele practicate pentru serviciile de telefonie fixa au scazut, in 1998, cu 40%; in Franta, cu 30%. Si exemplele pot continua. Romania insa face exceptie. Cauzele sunt, in parte, intemeiate. Inflatia si deprecierea monedei nationale fac necesara recalcularea tarifelor. Numai ca acestora li se mai adauga un procentaj negociat la semnarea contractului de privatizare cu cumparatorul grec, procentaj stabi
Pe plan mondial, notele de plata ale abonatilor telefonici sunt in descrestere. In Germania, tarifele practicate pentru serviciile de telefonie fixa au scazut, in 1998, cu 40%; in Franta, cu 30%. Si exemplele pot continua. Romania insa face exceptie. Cauzele sunt, in parte, intemeiate. Inflatia si deprecierea monedei nationale fac necesara recalcularea tarifelor. Numai ca acestora li se mai adauga un procentaj negociat la semnarea contractului de privatizare cu cumparatorul grec, procentaj stabilit prin hotarare de guvern la 5% pentru anul in curs. Dar nu procentajul este hiba, ci aplicarea si destinatia lui. Este parerea celor care supravegheaza comportamentul agentilor economici pe piata. „Peste tot in lume, acest procentaj se scade, nu se aduna, declara Viorel Munteanu, presedintele Consiliului Concurentei, iar in ceea ce priveste motivatia facuta publica de RomTelecom, respectiv ca banii sunt pentru investitii, „destinatia nu este legala, pentru ca societatea este obligata, conform contractului de privatizare, sa-si faca investitiile din aportul la capital de 337,5 de milioane de dolari, cat i-a revenit in urma intelegerii cu statul roman, si nu din majorari de tarife. Pozitia oficiala vine la numai cateva zile de la anuntarea de catre Radu Moldovan, director executiv, a unei investitii pentru anul in curs de 8.000 miliarde lei, din care o parte importanta este destinata „imbunatatirii relatiilor cu abonatii. Abonatii au luat la cunostinta si au semnat contractul cu RomTelecom doar in proportie de 0,4% si nu au, deocamdata, posibilitatea contestarii acestuia.
Manevrele RomTelecom sunt consfintite prin lege
SN RomTelecom detine in prezent monopolul in serviciile de telefonie fixa, publica si internationala. Legea concurentei admite concentrarile economice, impunand cateva conditii cumulative. Una dintre acestea suna astfel: „De avantajele rezultate profita, intr-o masura rezonabila, si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse. Adica, spune Consiliul Concurentei, sub inflatie, in cazul convorbirilor interne, sau sub cresterea leu/dolar, in cazul celor internationale. Calculele consiliului arata ca pentru convorbirile externe, in termeni reali, tarifele scad, in timp ce pentru convorbirile interne cresc, cu toate ca rata inflatiei pe ultimele trei luni nu o justifica. Tarifele s-au majorat cu 56% in trei luni. Numai ca nu Consiliul Concurentei este autoritatea de reglementare a pietei telecomunicatiilor.
De fapt, nu exista o asemenea autoritate. Acest rol l-a jucat, pana anul trecut, Oficiul Concurentei, care aviza tarifele de telefonie fixa. Printr-o ordonanta de urgenta, si-a pierdut atributiile. HG nr. 670/1998 privind modul de calculare si ajustare a tarifelor practicate de SN Romtelecom stabileste ca tarifele fixate sau ajustate sunt doar notificate de Oficiul Concurentei si de Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, nu si avizate. „Noi nu avem nici un cuvant de spus. Putem verifica daca formula de calcul a tarifelor este corect aplicata, dar mai mult de atat, nu, declara Ioan Ghizdeanu, consilierul presedintelui Oficiului Concurentei. Si continua, aruncand pisica in curtea Consiliului Concurentei: „Daca este un abuz sau nu din partea RomTelecom, numai Consiliul Concurentei o poate spune. Acesta din urma si-a dat acordul fata de HG nr. 670/1998 dupa un meci foarte strans.
Consilierul presedintelui organismului respectiv, Nicolae Serdin, spune ca Guvernul le-a fortat mana. Intai a adoptat hotararea si abia apoi a trimis-o spre avizare, desi procedura este inversa. Voturile in consiliu au fost patru la cinci, in favoarea HG. Cei patru care s-au opus si-au argumentat pozitia prin faptul ca noua formula de calcul a tarifelor telefonice nu respecta principiul pretului maximal, reglementat de o alta HG. Majoritatea insa a decis altfel.
Surse apropiate SN RomTelecom pun faptul ca tarifele pentru convorbirile externe scad in termeni reali, in timp ce tarifele pentru convorbirile interne cresc, pe seama politicii de rebalansare pe care compania incearca sa o aplice. Explicatia este confirmata si de Radu Moldovan, care sustine insa ca devalorizarea accentuata a monedei nationale impune renuntarea, pentru un timp, la strategia de rebalansare. Strategie considerata de Consiliul Concurentei ca o modalitate neloiala si incorecta fata de abonati de a trece ineficienta tarifelor convorbirilor internationale pe umerii abonatilor.
Clientii crediteaza monopolul pietei telecomunicatiilor
Milioane de abonati crediteaza, vrand, nevrand o companie nabab. Plata anticipatiilor calca in picioare Legea concurentei si goleste buzunarele clientilor de sume uriase.
Printr-un ordin semnat de fostul ministru al comunicatiilor in iulie 1998, RomTelecom primea un cadou generos: un credit colosal, fara dobanda si pe o perioada de timp nedeterminata. Nu este vorba de un imprumut in conditii preferentiale obtinut de la vreo institutie financiara sau de vreun program international de asistenta. Creditorii companiei de telefonie fixa sunt cei circa 3,8 milioane de abonati. Fiecare, dupa puterile lor, persoane particulare sau agenti economici, varsa niste bani in conturile RomTelecom, bani pe care ii vad inapoi doar daca renunta la postul telefonic.
Conform Ordinului Ministerului Comunicatiilor privind aprobarea conditiilor generale pentru furnizarea serviciului telefonic, la semnarea contractului cu RomTelecom, abonatii persoane fizice platesc taxa de instalare si abonamentul in avans, plus o anticipatie egala cu valoarea unui abonament. Anticipatia se actualizeaza cu fiecare modificare de tarif. Pentru agentii economici, anticipatia se plateste lunar, iar constituirea primului avans spre decontare se face la valoarea totala a primei facturi emise. Urmatoarele anticipatii sunt egale, fiecare in parte, cu media sumelor facturate in ultimele trei luni anterioare lunii pentru care se calculeaza. Nici pentru abonatii fizici, nici pentru cei juridici banii pe care RomTelecom ii ia in avans nu sunt purtatori de dobanda. Anticipatiile sunt returnate clientilor la desfiintarea postului telefonic, la cuantumul initial, neluandu-se in calcul rata inflatiei sau devalorizarea monedei nationale. Compania de telefonie motiveaza anticipatiile prin masurile de securitate impotriva rau-platnicilor. „Ca nu este asa o demonstreaza faptul ca neachitarea la termen a facturilor se soldeaza cu penalitati si apoi cu suspendarea si desfiintarea postului telefonic, spune presedintele Consiliului Concurentei. Si mai exista un argument: imediat dupa intrarea in vigoare a ordinului, Sorin Pantis, pe atunci ministru al comunicatiilor, a promis Consiliului Concurentei ca va reveni asupra hotararii. Nu a mai apucat. RomTelecom s-a privatizat, el si-a pierdut portofoliul. Anticipatiile au ramas. Surse din cadrul companiei afirma ca toti acesti bani sunt folositi pentru consolidarea afacerii. Peste trei ani, RomTelecom isi va pierde monopolul asupra pietei telefoniei fixe. Momentul trebuie sa gaseasca societatea suficient de puternica pentru a face fata concurentei. Jupuirea abonatilor este pe ultima suta de metri.