Studiul a fost realizat de compania de consultanţă KPMG în trimestrul al patrulea al anului trecut şi a avut ca scop analizarea impactului multiplicator al investiţiilor din upstream onshore (explorare şi producţie de ţiţei şi gaze naturale pe uscat) în România, potrivit lui Bogdan Văduva, coordonatorul Departamentului de energie şi resurse naturale din cadrul companiei de consultanţă.
"Investiţia luată în calcul de 1 miliard de euro a fost împărţită în 500 de milioane de lei pe partea de gaze naturale şi 500 de milioane de euro pe partea de ţiţei. Am luat în calcul o investiţie pe 10 ani, cu un preţ al ţiţeiului de 48 de dolari, şi unul al gazelor de 18 euro pe MWh", a explicat Văduva, în cadrul conferinţei.
El a precizat că preţul ţiţeiului luat în calcul reprezintă estimările Agenţiei Europene şi ale celei Americane pentru Energie, iar preţul gazelor este cel estimat la bursa europeană de gaze de la Baumgarten.
"Studiul relevă faptul că o investiţie de 1 miliard de euro în industria onshore upstream generează un impact direct şi indirect semnificativ asupra PIB, asupra numărului de angajaţi şi asupra contribuţiilor fiscale la bugetul de stat. În plus, prin lanţul de interdependenţe, aceste efecte sunt propagate în alte sectoare economice, generând, de asemenea, un impact indus considerabil. Concret, o investiţie de 1 miliard de euro se traduce într-o contribuţie a sectorului de 3,2 miliarde de euro în PIB şi aproximativ 45.900 de locuri de muncă nou create sau menţinute în economie, reprezentând aproximativ 15.000 de locuri de muncă în anul de realizare a investiţiei şi o medie de aproximativ 3.000 de locuri de muncă pe parcursul fiecărui an dintre cei 10 ani de producţie", a arătat expertul KPMG.
O altă concluzie a studiului este că investiţiile în sectorul upstream onshore se transferă aproape 1 la 1 în veniturile fiscale ale României, generate pe perioada realizării investiţiei şi a obţinerii producţiei. "O investiţie de 1 miliard de euro generează o contribuţie a sectorului de 1 miliard de euro în veniturile fiscale, într-un interval de 11 ani", arată raportul KPMG.
La rândul său, Artur Stratan, preşedintele ROPEPCA, atrage atenţia că este datoria statului faţă de cetăţeni să fie mai atent la modul cum acest sector poate fi influenţat prin deciziile politice.
"Vorbim despre un sector care contribuie substanţial la creşterea economică a ţării, dar care nu poate exista fără investiţii intensive, de durată, de mare amploare. Credem că este datoria statului faţă de cetăţean să fie mai atent cu felul în care acest sector poate fi influenţat prin politicile publice. Iar influenţa trebuie să fie una care să conducă la dezvoltarea sectorului în interes comun, al cetăţeanului şi deopotrivă al celor care realizează investiţii cu un astfel de impact major', a declarat Stratan.
În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active.
ROPEPCA a fost înfiinţată în anul 2012 şi numără 19 membri: ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Bankers Petroleum, East West Petroleum, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Raffles Energy, Repsol, Sand Hill, Stratum Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy, Zeta Petroleum.
Membrii ROPEPCA au realizat în anul 2014 investiţii de aproximativ 1,5 miliarde euro, iar contribuţiile lor la bugetul de stat au însumat 2,5 miliarde euro. Acest impact economic a fost generat atât de sectorul de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale, cât şi de activităţile de rafinare şi distribuţie de produse petroliere şi gaze naturale, realizate de membrii ROPEPCA cu activităţi integrate. AGERPRES
