Au ieșit la iveală documente importante în cazul Roșia Montană. Informațiile care au stat la baza cererii de introducere a locației în UNESCO provin aproape exclusiv dintr-o singură sursă.
Documentele prezintă manipularea în cazul Roșia Montană
Este vorba despre un grup de activiști din zona ONG infiltrați pe anumite paliere ale statului român, notează Antena 3. Aceștia ar avea legături cu organizații din străinătate și cu companii specializate în restaurarea obiectivelor de patrimoniul.
Includerea locației în lista UNESCO va conduce la blocarea exploatării unei resurse de 20 de miliarde USD. Totodată, va rezulta în privarea economiei României de input economic direct de peste 10 miliarde USD.
Va avea de suferit și bugetul de stat, în contextul în care va pierde încasări directe de miliarde de USD din exploatarea acestei resurse.
Grupul de activiști alege în mod intenționat să nu prezinte alte aspecte importante
Potrivit sursei menționate, grupul de activiști promovează doar o fațetă a problemelor de patrimoniu din zona Roșia Montană. Totodată, alege în mod intenționat să nu prezinte alte aspecte foarte importante pentru înțelegerea temei Roșia Montană în UNESCO.
„Astfel, autoritățile statului român iau decizii pe baza unor informații incomplete și trunchiate care servesc o agendă împotriva interesului național.
Scopul acestei note este să aducă în atenția persoanelor interesate aspecte relevante și informații esențiale legate de tematica Roșia Montană în UNESCO, pentru formarea unei opinii complete, care să poată fundamenta o decizie corectă în aceasta problematică de interes național”, arată un document citat de sursa menționată.
Cererea de listare a obiectivului Roșia Montană în UNESCO realizată de Institutul Național al Patrimoniului a fost transmisă către UNESCO în data de 4 ianuarie 2017 de ministrul Corina Șuteu. S-a întâmplat fără consultarea Guvernului sau a altor ministere.
Guvernul a decis reluarea procedurii de clasare UNESCO la 31 ianuarie 2020. Cererea ar fi urmat să fie discutată în sesiunea de avizare din iunie-iulie 2020 a Comitetului UNESCO. Totuși, sesiunea a fost reprogramat în perioada iunie-iulie 2021 din cauza pandemiei.
Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de 6,6 miliarde de dolari
Documentele prezentate de sursa menționată arată că Gabriel Resources a cerut statului român despăgubiri de 6,6 miliarde de dolari (n.red. 30 de miliarde de lei) la tribunalul de la Washington.
În cazul în care cererea principală va fi respinsă, compania a mai depus revendicări alternative. Este vorba despre una de 5,6 miliarde de dolari și alta de 3,3 miliarde de dolari.
„Suma de 2% din PIB-ul României în 2023 este de 10 ori mai mare decât estimează statul că ar datora. Suma reprezintă prejudiciul estimat de Gabriel Resources, la care s-ar adăuga dobânzile. Valoarea finală va fi stabilită de tribunalul de arbitraj”, a explicat Mihai Gâdea.
Realizatorul TV a subliniat și că „totul a fost premeditat” și „s-a știut din timp”. În opinia lui, nu ar trebui să ne mire decizia de la Washington.
Acesta a prezentat apoi două dosare în care se arată care este adevărul din spatele scandalului.
„Un raport secret îi punea la curent pe premierii României despre importanța acestui subiect, cu ceea ce urmează să se întâmple, care au fost angajamentele și interesele țării noastre pe termen mediu, scurt și lung. Au fost guverne ale României care au luat decizii împotriva țării noastre”, a conchis Gâdea.
