Premierul României, Marcel Ciolacu, vrea să organizeze un referendum cu privire la Roșia Montană pentru a evalua opinia românilor cu privire la exploatarea aurului.
Premierul României vrea referendum pentru Roșia Montană
Premierul României, Marcel Ciolacu, vrea să organizeze un referendum cu privire la Roșia Montană pentru a evalua opinia românilor cu privire la exploatarea aurului. Acest demers vine în contextul așteptării pronunțării instanței arbitrale internaționale cu privire la despăgubiri, așteptată vineri.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a transmis deja că există și posibilitatea ca exploatarea să aibă loc fără plata vreunor despăgubiri.
„Eu aș zice să organizăm referendum pentru Roșia Montană. Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.
În cursul zilei de vineri, 8 martie, se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a informat că au primit notificarea că decizia instanței arbitrale internaționale urmează să fie pronunțată în cursul zilei de vineri. El a menționat că așteaptă să vadă care va fi această decizie și că vor formula strategia de negociere în funcție de coordonatele acestei decizii. Vor parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii.
Suma solicitată este de 6,7 miliarde de euro, cel puțin echivalentă cu suma investită, adică un miliard de euro. Există posibilitatea unei decizii nemonetare și a exprimat speranța că această alternativă va fi luată în considerare. Decizia nemonetară ar reflecta faptul că licența de exploatare este încă în vigoare și că statul are obligația de a continua investiția în conformitate cu raportul de mediu.
„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii. Au cerut 6, 7 miliarde de euro și minim ceea ce au investit, adică un miliard de euro.
Există perspectiva unei decizii nemonetare. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță”, a spus ministrul Finanțelor,
A confirmat că există posibilitatea unei căi de atac extraordinare, însă a precizat că aceasta se desfășoară destul de rapid.
„Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrale internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a spus el.
Despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari americani
Potrivit Guvernului de la București, suma totală a despăgubirilor în cazul Roșiei Montane ar putea ajunge până la 6,7 miliarde de dolari. În iunie 2017, compania canadiană, care este acționarul majoritar al Roșiei Montane Gold Corporation, a dat în judecată România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de miliarde de dolari din cauza deciziei Guvernului de la București de a nu aproba exploatarea minei de aur de la Roșia Montană.
Potrivit lui Gabriel Resources, din zăcământul de la Roșia Montană ar putea fi extrase 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint. În 2013, valoarea acestora era estimată la peste 16 miliarde de dolari. Modalitatea controversată de extragere a metalelor prețioase, folosind cianuri, a fost subiectul unor dispute.
Organizațiile ecologiste au susținut că acest proces este dăunător pentru mediu și pentru locuitorii din zonă. Ele au atras atenția că extinderea minei va distruge o parte din vechile galerii romane și patru vârfuri montane. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis să înscrie situl Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.