Roşia Montană oferă o șansă uriașă României. Țara noastră ar putea deveni marea forță a Europei. Iată în ce fel putem produce până la 16 tone de aur pe an! Informațiile au fost oferite de Institutul Național al Patrimoniului.
Roşia Montană. Cine a vrut să saboteze România?
Roşia Montană. În cadrul scandalului Roșia Montană, s-a dezvăluit că o rețea infiltrată în instituțiile-cheie a compromis interesele naționale. Documente date publicității recent sugerează că această rețea, care a afectat interesele României, a pătruns chiar și în Administrația Prezidențială.
Din documentele statului român reiese cu claritate gravitatea situației. Ele scot la iveală existența unei rețele ce opera în multiple instituții. Scopul era sabotarea posibilității României de a-și gestiona rezervele naturale, provocând un impas în exploatarea celui mai important depozit de aur din țară.
Informațiile provenite din documentul emis de Institutul Național al Patrimoniului și de alte instituții dezvăluie modul incredibil în care opera o rețea complicată.
Potrivit documentului, Includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost influențată de interese economice și de grup. Ea a avut ca scop sabotarea proiectului minier Roșia Montană, controlat de o asociere între statul român (19,31%) și Gabriel Resources (80,69%).
Aceasta a fost o mișcare pentru împiedicarea exploatării resursei de aur, care ar fi transformat România în cel mai mare producător de aur și argint din Uniunea Europeană, cu o producție estimată de 16 tone de aur pe an.
„Includerea Roșiei Montane în UNESCO, dictate de interese economice și de grup. Demersul de listare a Roșiei Montane în UNESCO face parte din planul de sabotare a proiectului minier Roșia Montană asociere între statul român 19,31% și Gabriel Resources 80,69% în scopul împiedicării României de a-și exploata cea mai mare resursă de aur aflate pe teritoriul Uniunii Europene.
Doar cu proiectul Roșia Montană, cu o producție circa 16 tone de aur pe an, România ar redeveni cel mai mare producător de aur și argint din Uniunea Europeană, producția anuală de aur în Uniunea Europeană fiind de 13 tone, asigurată în acest moment de Suedia, Finlanda, Spania, Grecia și Bulgaria”, potrivit documentului citat de Antena 3 CNN.
George Soros ar fi finanțat acțiunile împotriva proiectului
Potrivit documentului emis de Institutul Național al Patrimoniului, finanțarea acțiunilor împotriva proiectului Roșia Montană a venit din partea omului de afaceri George Soros.
Acesta este un investitor cu mare interes în industria aurului la nivel global.
Prin intermediul Fundației Soros din România și a altor organizații filo-maghiare, acesta ar fi susținut diverse acțiuni împotriva proiectului prin intermediul unor ONG-uri și lideri de opinie din rețeaua pe care el o conduce.
„Acțiunile împotriva proiectului au fost finanțate de către omul de afaceri George Soros, investitor strategic în industria aur la nivel global, prin intermediul Fundației Soros din România și a altor platforme de finanțare filo-maghiare și derulate prin ONG-uri și lideri de opinie afiliaţi rețelei
Includerea Roșia Montana în UNESCO va avea loc în cadrul ședinței online a Comitetului Patrimoniului Mondial Global în 16-31 iulie 2021 cu multiple efecte negative asupra României:
- pierderea șanselor de câștig ale României în arbitrajul de la Washington în valoare de peste 4 miliarde de dolari americani. Listarea Roșia Montană în UNESCO este incompatibilă cu proiectul, acoperind întregul perimetru de resursă, echivalent cu exproprierea acestuia.
- blocarea definitivă a exploatării celei mai mari resurse de aur a României. Statul român nu va putea ulterior să își valorifice resursa de aur de la Roșia Montană. ONG-ul internațional cu influență de decizie în cadrul UNESCO, ICOMOS, este cel care a făcut propunerile și demersurile instituționale pentru listarea Roșia Montană în UNESCO.
- statul român va trebui să investească 400 de milioane de euro în Roșia Montană pentru protejarea mediului, devenind parte a UNESCO.
- afectarea încrederii investitorilor strategici în climatul politico-economic din România”, se arată în același document, potrivit sursei citate.
Rețeaua lui George Soros a ajuns la președintele Klaus Iohannis
Totodată, avocații care reprezintă interesele României la Curtea de Arbitraj de la Washington au transmis o notificare către fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu.
Aceștia subliniază posibilitatea ca reclamanții să inițieze o cerere provizorie, în cazul în care România optează pentru continuarea procesului de includere a Roșiei Montane în lista UNESCO.
Prin această corespondență, Ministerul de Finanțe este din nou avertizat referitor la riscul major pe care îl reprezintă această situație pentru țara noastră.
Pe lângă aceasta, președintele Klaus Iohannis a fost informat de către avocații de la Gabriel Resources, care i-au transmis clar că statul român va deveni vulnerabil în fața unui proces în momentul în care ia astfel de decizii. Ceea ce este remarcabil este că printre consilierii președintelui României se află unul dintre membrii acestei rețele.
Conform documentului, implicarea miliardarului George Soros în acțiunile împotriva proiectului este evidentă. Finanțând aceste operațiuni, el a fost factorul principal în crearea unei rețele care avea influență de la Administrația Prezidențială până în toate punctele cheie din ministere.
Raportul emis de Institutul Național al Patrimoniului oferă informații exacte
În documentul emis de INP sunt incluse informații foarte precise despre membrii acestei rețele, inclusiv nume și prenume.
Potrivit Institutului, nucleul dur al mișcării împotriva proiectului minier Roșia Montană și susținerii înscrierii sale în UNESCO este alcătuit din următoarele entități:
1. ONG-uri
2. Politicieni USR și PLUS, printre care Vlad Alexandrescu și Mihai Goțiu
3. Corina Șutei și Oana Bogdan, înalți funcționari publici din subordinea Ministerului Culturii
4. Cadre didactice din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
5. Consilierul prezidențial Sergiu Nistor
6. Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului
7. Irina Iamandescu, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului
8. ONG-uri și membri ai rețelei care au coordonat acțiunile împotriva proiectului minier Roșia Montană
„Nucleul dur al interzicerii proiectului minier Roșia Montană și al înscrierii Roșiei Montane în UNESCO include ONG-uri, politicieni USR și PLUS, Vlad Alexandrescu, Mihai Goțiu, Corina Şutei, Oana Bogdan înalți funcționari publici din subordinea Ministerului Culturii și cadre didactice din Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, consilierul prezidențial Sergiu Nistor, directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, Irina Iamandescu, directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și ONG-uri, membri ai rețelei care au întreprins acțiunile împotriva proiectului minier Roșia Montană.
Salvarea patrimoniului din Roșia Montană prin includerea zăcământului UNESCO este un pretext. În realitate, patrimoniul nu este pus în pericol de proiectul minier, întreaga activitate de cercetare arheologică din Roșia Montană, în valoare de peste 30 de milioane de dolari, fiind finanțată exclusiv de Roșia Montană Gold Corporation – ascunde un interes economic major care vizează interzicerea valorificării celei mai mari resurse de aur a Europei și recompensarea agenților de influență cu fonduri provenite din viitoare lucrări de restaurare UNESCO în Roșia Montană.
Pionii principali în demersul de listare a Roșie Montane UNESCO sunt Ștefan Bâlici și Irina Iamandescu, aflați la conducerea Institutului Național de Patrimoniu”, potrivit documentului INP.