Producția de grâu a României ar putea ajunge la 6,7 milioane de tone anul acesta, cu 15% mai mult decât anul trecut. Și cultivatorii de legume și fructe au anunțat, în general, o  îmbunătățire semnificativă a recoltelor. Dacă vremea va continua să țină cu fermierii, am putea asista la unul dintre cei mai buni ani pentru agricultură din ultimul deceniu.

"Având în vedere că și în 2008 și în 2010 s-au înregistrat rezultate bune în domeniul nostru, iar prețurile oferite producătorilor au fost în general bune, credem că s-au creat condițiile ca agricultura autohtonă să atragă investitori", afirmă inginerul Nicolae Sitaru, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El spune că deja s-a dezvoltat mult baza materială, s-au cumpărat utilaje agricole noi, iar resursele bănești mai mari (în parte și pentru că subvențiile au fost plătite ceva mai repede decât în trecut) au făcut ca și culturile să fie mai bine finanțate.

Șeful LAPAR spune că principala problemă o constituie, în continuare, capacitatea de stocare. "Multe ferme și multe mori și-au creat în ultima vreme depozite noi pentru cereale, pentru a nu mai depinde de alții. Totuși, sunt încă mulți producători care nu au astfel de dotări și sunt nevoiți să vândă rapid, în loc să aștepte un preț mai bun. De aceea, programul Primul siloz ar trebui să țintească direct fermele, fie ele de cereale sau de legume", consideră Nicolae Sitaru. El crede că, în acest fel, s-ar evita fluctuațiile bruște de preț de pe piața alimentelor și ar avea de câștigat și fermierii, și consumatorii.

Depozitul propriu, explicația succesului

Societatea agricolă ASTRA din Trifești, Iași este una din cele care au investit în ultima vreme în capacități de stocare. "Deocamdată, am recoltat, dar nu am vândut nimic. Avem avantajul propriilor silozuri cu uscătoare, așa că ne putem permite să așteptăm cel mai bun preț", spune inginerul Vasile Lungu, directorul executiv al societății. El afirmă că producția obținută până în prezent este una normală, dar că speră că investițiile continue în modernizarea exploatației vor aduce o creștere a productivității. "Nu vrem să ne extindem, vrem să recoltăm mai mult de pe aceeași suprafață", explică Lungu.

Mai ales în rândul micilor fermieri, producția prea bună s-ar putea dovedi, însă, o mare problemă. "S-au făcut și roșii, și vinete, și dovlecei. Dar nu este cerere și am ajuns să se strice marfa în curte. În piață, la București, n-am cum să intru, că toate locurile sunt ocupate, la fabricile de conserve m-am interesat și nu cumpără sau oferă prețuri foarte mici, intermediarii care achiziționau anii trecuți de pe la noi din sat nu au mai venit, așa că profit că am casa la drumul național și mai vând și eu la poartă", explică Tudor Grosu, un țăran de lângă Boldești Scăieni.

Cooperativele, salvarea micilor fermieri?

Alți producători mici și mijlocii au înțeles deja că singuri au șanse mici de reușită și au început să se asocieze. "Nu mai este de ajuns să fii agricultor, trebuie să fii om de afaceri. Pe o piață emergentă, trebuie să cauți stabilitate, și aceasta nu se găsește mizând pe o singură sursă de finanțare, cum ar fi subvențiile", explică Dana Bucur, consultant agribusiness.

Deocamdată, primii pași sunt timizi. Cooperativa East Champion United din Călărași s-a înființat în 2010 şi produce compost pentru culturile de ciuperci, în premieră în țara noastră. În prezent, România importă anual 40-50.000 de tone de compost din Ungaria. Cooperativa va putea produce aproape jumătate din această cantitate, dar deocamdată nu a început producția, ci a împrumutat trei milioane de euro de la BCR pentru a cumpăra tehnologia și consultanța necesare. "Este o afacere promițătoare, care va ajuta enorm ciupercarii din România, care dau circa 200.000 de euro anual numai pe transportul compostului", spune Eduard Ursei, administratorul East Champion United.

La Iaslovăț, în Suceava, cooperativa agricolă Țarina înfiinţată în 2005, are 30 de membri și produce legume proaspete, pe care le vinde la kilogram în piețe (fără factură) și murături, pe care le exportă în Italia și în Anglia, dar deocamdată în cantități mici, de probă. "Noi vindem doar pe piața liberă", explică Vasile Olariu, președintele cooperativei. Cele mai mari impedimente care îi țin pe cooperatori departe de rafturile supermarke­turilor sunt capacitatea de livrare, ritmicitatea livrării și calitatea mărfii.

Și în zootehnie există fermieri care au decis să se asocieze. Cooperativa Borcea de Jos din județul Călărași a fost fondată în 2010 și crește 7.000 de ovine și 3.000 de bovine. "Aproape toată carnea de la ovine merge la export, iar pentru ce vindem în țară obținem un preț foarte mic", arată Marian Simion, președintele cooperativei. El spune că, peste doi ani, cooperativa vrea să ajungă la 10.000 de ovine și 4.500 de bovine.

Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, spune că se poate vorbi despre un fenomen ascendent al numărului de cooperative agricole din toate domeniile: legumicultură, culturi mari, zootehnie. "Unele au apărut, altele au dispărut, iar la unele putem vorbi de un fenomen de reașezare", arată el. Cooperativele agricole au prioritate la accesarea fondurilor europene și beneficiază de sprijin din partea statului prin scutirea de la plată a impozitului pe terenul agricol, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de utilaje şi echipamente agricole, precum şi accesul la subvenţii şi fonduri externe prevăzute în programele de susţinere a agriculturii.

Un plus la PIB

Dincolo de modul de organizare a fermierilor, anul agricol bun ar putea avea impact și asupra altor domenii. Unele voci din piața imobiliară cred că e posibil să asistăm la o creștere a cererii pentru terenurile agricole. Florin Popovici, prim-vicepreședintele Uniunii Naționale a Agențiilor Imobilare, consideră, însă, că investitorii sunt deja interesați, având în vedere subvențiile pe care le obțin și fondurile europene pe care le pot accesa. "Nu cred că un an agricol bun va influența radical cererea", spune el.

Comercianții de utilaje agricole se așteaptă, în schimb, la o creștere a vânzărilor în următoarea perioadă. "Până acum, 2011 a fost mai bun decât anii trecuți. Așteptăm ca fermierii să termine de vândut, căci suntem siguri că cererea va crește", arată Florin Neacșu, director general adjunct al NHR Agropartners. El spune că, de regulă, când au bani, agricultorii preferă să facă investiții care să le reducă profitul impozabil. "Așa că ne-am pregătit corespunzător și avem utilaje de peste 20 de milioane de euro în stoc. Asta pentru că fermierii sunt pretențioși și, dacă nu le poți oferi rapid ceea ce caută, pleacă la concurență", explică Neacșu. Acesta mai afirmă că, dacă în urmă cu cinci ani cam 80% din cifra de afaceri se baza pe vânzări subvenționate prin intermediul fondurilor europene, acum proporția acestora a scăzut la 20%. "Durează mult, birocrația e mare și oamenii și-au dat seama că, în timpul pe care îl pierd astfel, utilajul ar putea produce și aduce bani", spune reprezentantul NHR Agropartners.

Nu în ultimul rând, deși a ajuns să reprezinte doar 6% din PIB, sectorul agricol ar putea contribui în mod semnificativ anul acesta la evoluția economică. Potrivit lui Lucian Anghel, economist- șef al BCR, 0,3 puncte procentuale din creșterea PIB din 2011 s-ar putea datora agriculturii. Și rata inflației ar putea fi direct afectată: recoltele bune ar trebui să ducă la scăderea prețurilor la alimente. În iunie, de pildă, rata inflației s-a redus cu 0,3% față de mai, totul pe fondul scăderii cu aproape 12% a prețurilor la legume.

2 miliarde de dolari este valoarea grâului produs în România în acest an, luând în calcul prețul internațional de circa 300 de dolari pe tonă

Avem avantajul că deținem propriile silozuri cu uscătoare, așa că ne putem permite să așteptăm cel mai bun preț.
Vasile Lungu, director executiv, ASTRA Trifești

Putem vorbi despre un fenomen ascendent al cooperativelor în toate domeniile agricole.
Adrian Rădulescu, secretar de stat Ministerul Agriculturii