Karl Marx, întemeietorul socialismului ştiinţific, a avut dreptate cu privire la autodistrugerea capitalismului, a declarat economistul Nouriel Roubini, într-un interviu pentru cotidianul Wall Street Journal. De aceeași părere se pare că ar fi și guvernatorul BNR. Soros ia apărarea anticapitaliștilor. Polițiștii au început să-i bată cu bastoanele pe cei care vor să ocupe Wall Street-ul. Urmează o revoltă mondială?
"Lumea trece printr-o perioadă greu de definit. Instituţiile capitalismului sunt puse în discuţie. Capitalismul se destructurează rapid. O destructurare este privită ca o stricăciune. Până acum câţiva ani, păreau de neconceput în SUA şi Europa relaxările cantitative şi finanţările directe ale bugetelor de către Băncile Centrale, erau blasfemii. Ai fi fost excomunicat din cercul bancherilor centrali dacă avansai o astfel de idee", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu la un eveniment ce a avut loc la începutul acestei săptămâni, care se încheie în nota imaginilor de mai jos. Nu sunt imagini din Egipt, nici din altă țară arabă. Sunt imagini din Statele Unite ale Americii.
În cadrul unui interviu, tot Roubini avea să declare că revolta mondială se va extinde din cauza frustrărilor oamenilor privind creșterea șomajului și a stării de instabilitate.
Demonstrațiile populare recente, de la Orientul Mijlociu și Israel până la Marea Britaenie și furia populară crescândă din China si, în curând în alte economii avansate și țări emergente, toate sunt conduse de aceleași motive și tensiuni: inegalitatea care crește, șomajul și lipsa de speranță.
Marea răsturnare: Soros, de la capitalism sălbatic la anticapitalism?
Aflată în a treia săptămână de proteste, mişcarea anti-capitalistă ‘Occupy Wall Street’ (Să ocupăm Wall Street-ul) a primit sprijinul cel puţin neaşteptat din partea miliardarului George Soros. Acesta a declarat, într-o conferinţă de presă la ONU, că îi priveşte cu simpatie pe manifestanţi şi opiniile lor, adăugând că le înţelege sincer reacţia.
El a vorbit şi despre soarta proprietarilor de întreprinderi mici, pentru care dobânzile au urcat de la 8% la 28% după criza din 2008. ‘Şi pentru că depindeau de acest credit pentru a-şi gestiona întreprinderile, mulţi dintre ei au fost nevoiţi, în realitate, să îşi înceteze activitatea’, a continuat el. ‘În acelaşi timp, hotărârea de a nu injecta capital în bănci, ci, în realitate, de a le scăpa de activele neperformante şi a le permite să iasă din gaură, lasă băncile cu super-profituri şi le permite să ofere super-bonusuri’, a adăugat miliardarul.
Afirmaţiile lui Soros sunt surprinzătoare. Miliardarul american a denunţat întotdeauna actualul sistem financiar, nefast, după părerea lui, pentru economiile ţărilor în curs de dezvoltare.
Lui Soros i-a plăcut capitalismul sălbatic
Când George Soros a închiriat un birou nou în Central Park din Manhattan, în anul 1973, pentru fondul său de investiții, era considerat un pistolar de neegalat al capitalismului modern. Acum, Soros reprezintă "the grand old man" într-o industrie matură în care pistolarii nu mai sunt bineveniți", scriu cei de la Financial Times, care arată că "noul șerif din oraș", Securities and Exchange Commission, nu vede cu ochi buni fondurile de investiții nereglementate în niciun fel.
Fondul de investiții al lui Soros era capabil să scoată bani din pariuri pe absolut orice: valute, acțiuni ale băncilor sau aur, iar acum există tendința autorităților de a strânge de gât tot mai mult capitalismul sălbatic, în cadrul căruia poți face bani adevărați din speculații împotriva lirei sterline sau a monedei Thailandei, o țară în care Soros este considerat persona non grata. La începutul anilor ’90, Soros deținea jumătate din activele totale ale fondurilor speculative. Acum, deși în cifre absolute, valoarea fondului a ajuns la 25 de miliarde de dolari, Quantum nu mai reprezintă nici măcar un sfert din industrie.
Wall Street, sub asediu
‘Să ocupăm Wall Street în fiecare zi, toată săptămâna’, scandau manifestanţii, 5.000 la număr, potrivit surselor poliţieneşti. Conform sindicatelor numărul manifestabţilor a fost 12.000. ‘Puneţi capăt războaielor, taxaţi-i pe bogaţi’, adăugau protestatarii aflaţi în Foley Square, sediu al mai multor tribunale newyorkeze. Niciodată nu au fost atât de numeroşi de la declanşarea mobilizării luna trecută.
‘Noi suntem cei 99 la sută’, au mai scandat manifestanţii, într-o maree de pancarte ce denunţau ‘lăcomia de pe Wall Street’, ‘războaiele’, dar şi invitându-i pe trecători ‘să creadă în schimbare’ şi ‘să salveze visul american’.
Mişcarea, care se bazează pe reţelele sociale pentru a-şi promova mesajul, a făcut adepţi în mai multe oraşe americane, cu proteste de dimensiuni reduse la Boston, Chicago ori Salt Lake City, şi un altul prevăzut pentru joi la Washington.
‘Să ocupăm Wall Street’ se reclamă de la primăvara arabă, dar unii militanţi şi-au afirmat miercuri sprijinul pentru Grecia. Participanţii, strict supravegheaţi de poliţie, vorbesc însă mai degrabă despre şomajul din Statele Unite, ipotecile imobiliare ‘inumane’ şi despre dificultăţile sfârşitului de lună.
Pentru prima dată, organizaţii sindicale s-au alăturat mişcării, în special grupuri de infirmiere, cadre diactice sau angajaţi din transporturi.
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/xpOMlDVaXzc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/-YXuvhg8Ahw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>