Noul rover al NASA, Perseverance, urmează să aterizeze pe Marte după o călătorie de aproape șapte luni de la lansarea sa de pe Pământ.
Joi, roverul Perseverance al NASA va ateriza pe Marte după o călătorie ce a început pe Pământ cu aproape șapte luni înainte. Acesta va ateriza pe suprafața marțiană pentru a căuta semne ale vieții microbiene sau dacă a existat vreodată. Va fi prima misiune NASA care va ținti direct aceste „biosemnături” de la misiunile Viking din anii 1970, transmite BBC.
NASA transmite live evenimentul
Roverul va colecta mostre de rocă și sol în tuburi speciale și le va lăsa pe suprafața planetei pentru a fi aduse pe Pământ la o dată viitoare. Perseverance va studia, de asemenea, geologia Planetei Roșii și va testa modul în care astronauții din viitoarele misiuni de pe Marte ar putea produce oxigen din CO2 în atmosferă. Acest oxigen ar putea fi folosit pentru respirație și combustibil.
De asemenea, un elicopter de tip dronă va fi utilizat pentru a demonstra primul zbor cu propulsie pe Marte. Perseverance va explora craterul Jezero de pe Marte cel puțin un an marțian, adică aproximativ 687 de zile pe Pământ.
Cum ajunge roverul pe Marte
Perseverance a fost lansat la date de 30 iulie 2020 din Cape Canaveral, Florida. Roverul de o tonă, de dimensiunea unei mașini, a călătorit prin spațiu închis într-un compartiment de protecție format din două părți: o carcasă conică și un scut termic.
Propulsată de opt rachete, aceasta ar urma să se oprească la o înălțime de 20 de metri deasupra planetei, de unde va coborî roverul Perseverance pe suprafața acesteia, cu ajutorul unor cabluri. După desprinderea de rover, va zbura la o distanță sigură și se va prăbuși tot pe Marte.
Acesta își va începe coborârea de șapte minute pe suprafața marțiană la 18 februarie 2021 după o călătorie de 470 de milioane de km de pe Pământ.
Ținta rover-ului este o depresiune de 49 km, la nord de ecuatorul planetei Marte. Oamenii de țtiință cred căîn urmă cu mai bine de 3,5 miliarde de ani, canalele fluviale s-au revărsat peste zidul craterului Jezero pentru a forma aici un lac.
Depresiunea găzduiește, de asemenea, unul dintre cele mai bine conservate exemple marțiene de deltă, cu numeroase depuneri de roci, nisip și, posibil, carbon organic în straturi.
