Moneda europeană are toate şansele să continue trendul de scădere faţă de valutele lumii, însă, în trimestrul al doilea, volatilitatea va fi mai redusă decât în primele trei luni.

Aprecierea leului din primul trimestru al anului nu reprezintă o excepţie printre valutele din Europa de Est. Rubla rusească şi zlotul polonez au înregistrat cele mai mari creşteri faţă de euro dintre monedele din regiune, în timp ce moneda europeană s-a depreciat cel mai mult în faţa dolarului canadian.

„Puterea economică a Rusiei cu­noaş­te o creştere semnificativă, iar rubla se întăreşte atât faţă de euro, cât şi faţă de dolarul american“, spune Victor Safta, directorul X-Trade Brokers România. „În primul trimestru al acestui an, dintre monedele din Europa, rubla a înregistrat cea mai mare apreciere faţă de euro, căderea generală a monedei europene fiind dublată de performanţele consemnate de economia rusă“, adaugă acesta. După un curs, la începutul anului, de 43,2535 ruble pentru un euro, la finele trimestrului, cotaţia ajunsese la 39,7623 ruble pe euro, adică o depreciere de aproape 8,1%. Faţă de dolarul american, moneda rusească s-a apreciat doar cu 2,6%, însă moneda americană se află, de asemenea, pe un trend ascendent. Economia Rusiei a ieşit, tehnic, din recesiune de anul trecut, iar previziunile de creştere pentru anul acesta sunt de 3,1%, în timp ce pentru zona euro, estimările se opresc la 0,7%.

Volatilitate în scădere pe valute

„Creşterea recentă a preţului petrolului ca urmare a semnalelor de revigorare economică venite în special din SUA a sprijinit întărirea rublei (Rusia fiind cel mai mare furnizor de energie din lume), dar nu a fost cauza principală: moneda rusească s-a apreciat şi în perioada în care preţul petrolului a scăzut“, spune Victor Safta.

În timp ce forintul maghiar a consemnat cea mai redusă creştere faţă de euro în primele trei luni, de 1,92%, valutele vestice s-au apreciat mai mult. Coroana suedeză a urcat cu 4,71% faţă de euro, iar francul elveţian, cu 4,01%. Problema ce poate rezulta din aceste aprecieri vine din exporturi, mărfurile statelor cu monede mai puternice fiind mai puţin competitive. Excepţie face tot Rusia, care, „fiind cel mai mare exportator de petrol din lume, va exporta oricum, petrolul fiind o marfă cu o cerere şi un preţ în creştere.“

Leul a reuşit să atingă un minim, în primul trimestru, de 4,06 unităţi pentru un euro, dar nu a coborât sub pragul psihologic de patru lei, în ciuda analiştilor care îl vedeau sub această cotaţie. De altfel, moneda naţională pare a avea o cotaţie stabilă în jurul valorii de 4,1 unităţi pe euro, pe fondul unei volatilităţi mai reduse decât anul trecut, dar şi decât cea a celorlalte perechi valutare. „Piaţa a fost extrem de volatilă în primul trimestru pentru mai mult perechi, cu variaţii de 7-14% între minime şi maxime“, spune directorul X-Trade Brokers, care arată că „tendinţa se va menţine şi în trimestrul al doilea, dar cu o volatilitate ceva mai scăzută, primele trei luni absorbind deja influenţele majore înregistrate de principalele economii ale lumii“. Moneda euro are astfel şanse să continue deprecierea, într-un ritm mai redus însă.

8,81 de procente este deprecierea consemnată de euro faţă de dolarul canadian în primul trimestru, cea mai mare scădere a monedei europene în raport cu una dintre valutele lumii.

Banca centrală a Poloniei a intervenit vineri pe piaţa valutară pentru deprecierea zlotului, pentru prima dată în ultimii zece ani, măsura beneficiind de susţinerea Ministerului de Finanţe.

Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Dominik Radziwill a declarat pentru Reuters că instituţia susţine decizia băncii.

„Este în mod cert o măsură benefică. Este un factor pe care piaţa trebuie să-l ia în calcul pentru realizarea de analize. Suntem întru totul de acord cu politica băncii în această situaţie”, a afirmat Radziwill.

Prima intervenţie de acest fel din ultimii zece ani

Ministerul de Finanţe împărtăşeşte îngrijorarea băncii centrale privind recenta apreciere a zlotului, a adăugat el. Înainte de intervenţia Băncii Poloniei, valoarea zlotului în raport cu euro era cu 6% peste nivelul de la începutul anului, aproape de maximul ultimelor 18 luni.

Intervenţia este prima de acest fel din ultimii zece ani, după introducerea cotaţiei complet libere a zlotului la 11 aprilie 2000, a afirmat economistul ING Bank Varşovia Rafal Benecki.

Cu ochii pe viitorul guvernator

Astăzi, zlotul polonez şi bursa de la Varşovia au evoluat luni în linie cu trendurile de pe pieţele globale, pe un rulaj redus, manifestând rezistenţă în urma tragediei aviatice care a provocat sâmbătă moartea preşedintelui Lech Kaczynski şi a altor câtorva zeci de oficialităţi.

Investitorii urmăresc îndeaproape ce se întâmplă la banca centrală, după ce preşedintele în exerciţiu al instituţiei, Bronislaw Komorowski, a declarat că va încerca să găsească repede un înlocuitor pentru guvernatorul Slawomir Skrzypek, care se numără de asemenea printre victimele accidentului de sâmbătă.

Decizia ar putea avea un impact asupra politicii monetare a băncii centrale, dar şi alte implicaţii legate de intervenţiile pentru oprirea aprecierii zlotului sau de scandalul în care a fost implicat Skrzypek privind suma din excedentul financiar aferent anului 2009 transferată de la banca centrală la bugetul de stat.