Un dolar american era cotat, in aceasta dimineata, la 51,84 dolari, în timp ce moneda euro era cotată la 64,50 ruble. Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă după criza financiară prin care a trecut Rusia în 1998.
Rubla s-a depreciat cu peste 30% în acest an, pe fondul scăderii preţului petrolului, dar şi al aversiunii investitorilor faţă de activele ruseşti în urma sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale.
De asemenea, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol OPEC a decis săptămâna trecută să menţină plafonul oficial de producţie la 30 de milioane de barili pe zi pentru următoarele şase luni, ceea ce a determinat o cădere a preţului barilului de ţiţei Brent până la cea mai scăzută valoare din ultimii patru ani.
Veniturile din exporturile de petrol şi gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, ţară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de ţiţei.
În aceste condiţii, Banca centrală a Rusiei, care la începutul lunii noiembrie a decis să treacă la flotarea liberă a rublei, a anunţat vineri că este gata să reia intervenţiile pe piaţa valutară pentru a reduce volatilitatea cursului de schimb.
Populaţia Rusiei începe, insa, să fie îngrijorată de situaţia economică. Potrivit unui sondaj realizat de centrul independent Levada, un sfert din populaţia Rusiei este îngrijorată de scăderea preţului petrolului, în tip ce 80% dintre ruşi sunt îngrijoraţi de inflaţie, care a depăşit 8% ca urmare a deprecierii rublei, dar şi a deciziei Moscovei de a introduce un embargou pentru majoritatea produselor alimentare occidentale.
