Lipsa unei culturi antreprenoriale adecvate împiedică dezvoltarea unui dialog constructiv între managerii firmelor mici şi bancheri motiv pentru care doar 14% dintre IMM se finanţează de la bănci. Peste 65% iau bani de la rude, prieteni dar şi de alte persoane fizice sau juridice
“Dialogul dintre IMM şi bancheri este foarte dificil din cauza asimetriei de cunoştinţe în domeniul financiar. Oricât de bun profesionist ai fi în domeniul tău de activitate este greu să convingi o bancă să îţi dea credit dacă nu ai măcar noţiunile financiare de bază”, spune Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost.
Potrivit acestuia, multe firme solicită credite în condiţii de neacceptat pentru bancă. “ De cele mai multe ori, nivelul creditului solicitat este cu mult mai mare decât capitalul disponibil al firmei. Nu poţi să ceri 10.000 de euro când tu ai un capital social de doar 100 de lei”, spune Bogza. Şi preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM(FNGCIMM), Aurel Şaramet, este de părere că managerii locali comunică foarte greu cu banca.
“ Trebuie să recunoaştem că nu există o afinitate a băncilor pentru a se expune pe creditele destinate IMM. Această atitudine nu vine neapărat din nivelul default-urilor care nu cred că este atât de mare cum se afirmă uneori…Din păcate IMM-istul şi bancherul sunt pe poziţii adverse. Bancherul spune că IMM-istul nu are suficientă cultură, IMM-istul spune că bancherul percepe dobânzi prea mari”, spune Şaramet.
De altfel, potrivit datelor statistice, doar 14% dintre IMM se finanţează de la bancă în timp 65% dintre acestea fac rost de bani de la rude, prieteni sau din credite luate de alte firme ori persoane fizice. “ Mă feresc să folosesc termenul cămătari”, spune Şaramet referindu-se la sursele de finanţare ale IMM.
Bani ar fi, riscul nu e foarte mare însă “puzderia” de IMM este doar o iluzie
Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM a fost capitalizat cu peste 100 de milioane de euro iar, odată cu înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, capacitatea statului de a sprijini finanţarea IMM din surse bancare a crescut substanţial. “ Cu cele 100 de milioane, Fondul se poate expune pe garanţii de 800-900 de milioane de euro, deci credite de peste 1,5 miliarde de euro. Pentru nivelul la care se mişcă piaţa în acest moment este mai mult decât suficient”, spune Aurel Şaramet.
În plus, Fondul de Contragarantare are dreptul legal de a acoperii integral, cu bani de la bugetul de stat, garanţiile acordate de Fondul de Garantare. Pe de altă parte, deşi nu există statistici oficiale, riscul asumat de bancă pe creditele pentru IMM nu pare a fi atât de mare încât să fie considerat un risc sistemic. Potrivit lui Şaramet, gradul de default( ponderea creditelor restante în totalul creditelor garantate) este de aproximativ 7% ceea ce ar reprezenta sub 50% din nivelul neperformanţei pe întregul sistem bancar.
Problema însă este alta. Doar o mică parte din cele 500.000 de IMM înregistrate ca atare au o cifră de afaceri decentă adică peste 1,5 milioane de euro. În aceste condiţii, piaţa nu este atât de adâncă cum ar arăta statisticile potrivit cărora peste 90% dintre firmele din România sunt IMM. “ Majoritatea IMM sunt, defapt, microîntreprinderi. Firmele cu cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro sunt puţine: 17-18.000. Pe acestea se luptă băncile”, mai spune Şaramet.
Soluţii de la investitorii străini. Guvernul şi BNR pot să ajute
Consiliul Investitorilor Străini din România, care adună sub aceeaşi umbrelă inclusiv acţionarii majoritari ai celor mai importante bănci locale, a constituit un grup de lucru care a elaborat o serie de propuneri pentru sprijinirea sectorului IMM. Propunerile au fost deja înaintate fostului Guvern Boc.
“Purtătorul de cuvânt” a fost Andreea Paul Vass care este nominalizată pentru funcţia de ministru al economiei, postură din care va susţine, cel mai probabil, propunerile CIS. Iniţiativele investitorilor străini se centrează pe facilitarea accesului la finanţare cu garanţii de la Guvern însă au şi o importantă componentă educaţională. Concret, CIS propune, printre altele, constituirea unor fonduri cu capital de risc, a unor structuri regionale de sprijinire a afacerilor dar şi includerea unor cursuri antreprenoriale în programele şcolare.
Dacă toate aceste propuneri vizează în primul rând susţinere guvernamentală, un rol important l-ar putea avea şi BNR dar din altă perspectivă. Banca centrală are posibilitatea de a lua unele măsuri care să conducă la scăderea costurilor creditului, în principal al comisioanelor.
“Comisioanele mari pe care băncile le practică sunt rezultatul unor norme de provizionare concepute de BNR”, spune Mihai Bogza, preşedintele CA al Bancpost. O schimbare a sistemului de provizionare susţine şi şeful FNGCIMM. “ Având în vedere garanţiile acordate de fond, nivelul provizioanelor la creditele pentru IMM ar trebui să fie undeva la 10-20% dar sunt 50% pentru că aşa prevăd normele”, arată Şaramet.