La o săptămână după summitul organizat la Geneva între președintele rus și omologul său american Joe Biden, Angela Merkel și Emmanuel Macron au spus că vor să organizeze o întâlnire cu stăpânul de la Kremlin pentru a trata subiecte de interes major pentru UE.

Însă liderii europeni, întruniți în cadrul summitului de la Bruxelles, nu au putut să cadă de acord asupra acestui subiect din cauza opoziției țărilor baltice, a Poloniei, a Suediei și a Țărilor de Jos, care evidenţiază politica agresivă a Moscovei faţă de europenii, arată levif.be.

Anunțul purtătorului de cuvânt al Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că a aflat despre acest refuz „cu regret”, considerând că decizia europeană este „ilogică și dăunătoare pentru viitor”.

El a asigurat că Putin „rămâne în general favorabil stabilirii de relații de muncă între Moscova și Bruxelles”.

de asemenea, el a vizat opoziția adversarilor săi din Europa de Est, fostele țări din blocul estic, care sunt precaute cu privire la ambițiile geopolitice rusești.

„Știm că o serie de țări s-au opus acestui dialog și știm că este vorba mai ales de + tineri + europeni, statele baltice, Polonia (…) și că sunt aceleași țări care vorbesc fără temei despre amenințările care vin din Rusia”, a declarat el.

Ministerul rus de Externe a acuzat UE că și-a stabilit linia față de Moscova pe baza „dispozițiilor anti-ruseşti ale unor state membre”.

În ceea ce privește partea europeană, cele două tabere și-au reiterat pozițiile, ilustrând diviziunile lor. UE și Rusia nu s-au întâlnit la un summit din 2014, înainte de anexarea rusă a Crimeii ucrainene. De atunci, s-au succedat valuri de sancțiuni și contra-sancțiuni.

„Polonia a respins această propunere germană, deoarece credem că l-ar avantaja pe președintele Vladimir Putin în loc să pedepsească o politică agresivă”, a comentat, vineri, premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Contre cu Angela Merkel

Un argument care nu este pe gustul cancelarului Angela Merkel, care a dorit să relanseze dialogul cu Moscova înainte de a se retrage.

„Președintele Statelor Unite l-a întâlnit pe Vladimir Poutine pentru o întâlnire serioasă, fără ca aceasta să dea impresia că este o recompensă pentru președintele rus”, a izbucnit ea.

„O UE suverană, în opinia mea, ar trebui să poată reprezenta și interesele UE într-o conversație similară”, a adăugat Merkel.

Președintele francez Emmanuel Macron a dorit să vadă jumătatea plină a paharului, considerând că refuzul mai multor state membre „nu este o tragedie”, deoarece, în ciuda acestei respingeri, ideea unui dialog între Europa și Rusia a progresat la Bruxelles.

Ministrul francez al Afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, a insistat la rândul său asupra necesității raporturilor la „cel mai înalt nivel”, în timp ce a subliniat „abuzurile” Rusiei prin politica sa autoritară și intimidantă.

„Punem în aplicare sancțiuni și avem o poziție de o anumită fermitate. Dar acest lucru nu împiedică să fie important să vorbim cu Rusia, fără naivitate”, a punctat el.

La rândul său, Ucraina, care nu a privit cu ochi buni propunerea franco-germană, a anunțat, vineri, o întâlnire cu ambasadorii francez și german pentru clarificare.

Franța și Germania sunt mediatori între Ucraina și Rusia în jurul conflictului dintre Kiev și separatiștii pro-ruşi din estul țării din 2014. Războiul a ucis peste 13.000 de oameni acolo.

Procesul de pace s-a blocat după un summit quadripartit fără viitor din decembrie 2019. Tensiunile au crescut chiar în primăvara anului 2021, cu lupte mai violente și mobilizarea a zeci de mii de soldați ruși la frontierele ucrainene.