Joi, 12 ianuarie 2023, Rusia a atribuit Armeniei responsabilitatea pentru eşecul negocierilor de pace cu Azerbaidjanul cu privire la regiunea Nagorno-Karabah, un nou semn al divergenţelor dintre Guvernul de la Moscova şi Guvernul de la Erevan.
Rusia acuză Armenia pentru eşecul negocierilor de pace cu Azerbaidjanul cu privire la regiunea Nagorno-Karabah
Armenia şi Azerbaidjan sunt angajate de câteva luni de zile în discuţii pentru negocierea unui acord de pace privind regiunea Nagorno-Karabah, teritoriu azer cu populaţie majoritar armeană.
(Nagorno-Karabah este o regiune montană fără ieșire la mare din Caucazul de Sud. Cea mai mare parte a regiunii respective este condusă de Republica Arțah (denumită în trecut Republica Karabahul de Munte sau Republica Nagorno-Karabah), un stat de facto independent, dar nerecunoscut, creat în baza fostei Regiuni Autonome Karabahul de Munte care a făcut parte din componența RSS Azerbaidjane în cadrul URSS. Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu mai deține controlul asupra regiunii din 1991. Din 1994, Armenia și Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE Minsk asupra statului regiunii disputate.)
În ultima lună, cetăţeni azeri care pretind că sunt activişti de mediu au blocat singurul drum care leagă regiunea Nagorno-Karabah de Armenia în ceea ce Guvernul de la Erevan a calificat drept o blocadă aprobată de Guvernul de la Baku. Autorităţile din Azerbaidjan au informat că militanţii pentru mediu au preocupări legitime faţă de exploatarea minieră armeană pe care o consideră ilegală, negând instituirea unei blocade împotriva regiunii Nagorno-Karabah.
Joi, 12 ianuarie 2023, Rusia a acuzat Armenia pentru eşecul discuţiilor de pace, motiv pentru care a chemat-o la masa negocierilor.
„Este dificil de evaluat poziţia Erevanului atunci când declaraţiile oficiale diferă atât de mult’ în una şi aceeaşi problemă”, a declarat, joi, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia.
Decizia Armeniei de a se retrage de la negocierile de pace care fuseseră programate în decembrie 2022 la Moscova „ne-a împiedicat să discutăm asupra tratatului de pace”, a explicat Maria Zaharova.
„Dacă partenerii noştri armeni sunt cu adevărat interesaţi să rezolve aceste probleme… atunci în loc să se angajeze într-o gândire dogmatică este necesar să continuăm să lucrăm împreună”, a adăugat ea.
Armenia este nemulțumită de faptul că Rusia nu a s-a implicat mai mult pentru a pune capăt blocadei din regiunea Nagorno-Karabah
Potrivit agenției de presă Reuters, Armenia este nemulțumită de faptul că Rusia (în mod oficial aliată în virtutea unui tratat de apărare reciprocă) nu a s-a implicat mai mult pentru a pune capăt blocadei din regiunea Nagorno-Karabah.
Conform unui acord de pace semnat în 2020, după ostilităţile din regiunea respectivă dintre Azerbaidjan şi Armenia, Rusia a desfăşurat un contingent de menţinere a păcii, iar Azerbaidjanul a fost de acord să asigure libera circulaţie de-a lungul coridorului Lacin, care leagă Armenia de regiunea Nagorno-Karabah, însă Armenia a anunțat recent că Azerbaidjanul nu respectă acest acord şi că vrea ca forţele ruse de menţinere a păcii să facă mai mult pentru a-i îndepărta pe protestatarii azeri. Potrivit sursei citate anterior, Guvernul de la Moscova susţine ferm că face tot ceea ce poate, dar deocamdată nu au apărut rezultate așteptate de Guvernul de la Erevan.
Premierul din Armenia, Nikol Paşinian, a anunțat recent că se pronunţă împotriva prezenţei militare a armatei Rusiei în ţara sa.
„Prezenţa Rusiei în Armenia nu numai că nu îi garantează securitatea, ci, dimpotrivă, creează ameninţări la adresa securităţii ei, declară Paşinian”, a zis Nikol Pașinian, relatează pravda.ru.
Nikol Pașinian a precizat, totodată, că Armenia nu va găzdui desfăşurarea exerciţiilor în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pe teritoriul său, considerându-le inadecvate în situaţia actuală.
Declarația sa a fost făcută în contextul în care în Armenia urmau să aibă loc în cursul acestui an exerciţiile „Frăţie indestructibilă” în cadrul OTSC, la care trebuiau să ia parte toate ţările membre ale acestei organizaţii de cooperare militară regională condusă de Moscova: Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Armenia.