Rusia, furioasă din cauza implicării Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina şi Republica Moldova
Rusia a luat la ţintă România! Mai precis, este vorba despre un conflict mocnit între Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Română.
Totul ar pleca de la nemulţumirile Moscovei cu privire la deciziile luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la fostele teritorii româneşti din Ucraina, dar şi la Republica Moldova.
În ședința din 29 februarie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat hotărârea de a extinde teritoriul canonic în Republica Moldova și în fostele teritorii românești aflate acum în Ucraina.
În cadrul acestei extinderi, structura Mitropoliei Basarabiei din Moldova va fi întărită, iar în Ucraina se va înființa o structură numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
Aceste decizii au stârnit reacții puternice în mediul religios din Rusia, Moldova și Ucraina. Una dintre cele mai dure reacții a venit din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, exprimată prin Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a întrunit la 12 martie 2024 sub conducerea Patriarhului Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii.
La acest sinod a fost prezent și Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al întregii Moldove, care conduce biserica ortodoxă sub autoritatea Patriarhiei Moscovei în teritoriul Republicii Moldova.
Acesta consideră că biserica pe care o conduce este singura biserică ortodoxă care ar trebui să existe acolo și este în conflict deschis cu Mitropolia Basarabiei, care ține de Biserica Ortodoxă Română.
Sinodul Bisericii Ortodoxe din Rusia a „judecat” acest întreg caz. Iar verdictul dat la Moscova a fost unul dur la adresa României. Se scrie că s-au încălcat toate canoanele istorice şi se cere Bisericii Ortodoxe Române să revină asupra deciziilor sale.
În caz contrar, aceasta din urmă „va suferi consecințe grave”, se arată în decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse.
Dacă aceste decizii luate în România vor fi puse în aplicare, „vor atrage în mod inevitabil consecințe grave”
Iată ce conţine, mai exact, textul deciziei emise de către Sinodul Bisericii Ortodoxe din Rusia, conduse de Patriarhul Kirill.
„1. Să afirme cu profund regret că hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române menționate mai sus sunt în contradicție directă cu sfintele canoane, în special cu canoanele 11, 12, 31 și 32 ale Sfinților Apostoli, canonul 2 al Sinodului II Ecumenic, canoanele 5 și 8 ale Sinodului III Ecumenic, canonul 13 al Sinodului IV Ecumenic, canonul 17 al Sinoadelor al V-lea și al VI-lea (Trullo), canoanele 13 și 22 ale Sinodului Antiohiei.
2. Să-și exprime dezacordul ferm față de aceste decizii, care, dacă vor fi puse în aplicare în continuare, vor atrage în mod inevitabil consecințe grave atât pentru relațiile bilaterale dintre Bisericile Ortodoxe Rusă și Română, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
3. Să constate că „clerul ortodox român” menționat în hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române… revenirea la Mitropolia Basarabiei” nu a aparținut niciodată cu adevărat acesteia din urmă, nici Patriarhiei Române în ansamblul ei. Ei au primit preoția în Biserica Ortodoxă Rusă și au fost pedepsiți pentru încălcarea jurământului preoțesc și alte infracțiuni canonice și deloc „din cauza apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română”, căreia nu îi pot aparține din cauza lipsei unei scrisori de eliberare.
Decizia completă a Bisericii Ruse
4. Să ne amintim că canonul 17 al Sinodului din Trullo prevede că „nici un cleric, în orice măsură, nu va avea dreptul să fie repartizat într-o altă biserică fără demiterea episcopului său”, indicând că oricine încalcă acest canon „va fi expulzat atât el însuși, cât și cel care l-a primit greșit”.
5. Să-l însărcineze pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe al Bisericii, să studieze în continuare problema acțiunilor Patriarhiei Române și să prezinte propuneri Sfântului Sinod în timp util.
6. Să-și exprime sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă a Moldovei, Întâistătătorii lor, episcopatul, clerul, monahii și mirenii în legătură cu încălcările necanonice din partea Sinodului Patriarhiei Române.”
