Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei în România, a afirmat că interviul acordat de Șeful de Stat Major, generalul Vlad Gheorghiță, se încadrează într-o serie de declarații similare făcute de diverși omologi ai săi sub presiunea liderilor politici, care încearcă să promoveze o "isterie militară".
Rusia nu este o amenințare pentru România
Valeri Kuzmin a asigurat că Rusia nu reprezintă o amenințare la adresa României. Pe de altă parte, a spus că a atras atenția Bucureștiului asupra ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit lui, în acest context, „nişte consecinţe trebuie prevăzute”.
„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României. El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia. Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a declarat acesta miercuri, pe 7 februarie, într-un briefing de presă.
Interviul dat de Gheorghiță Vlad a fost unul „obișnuit”
Cât despre interviul dat de Vlad Gheorghiță, Valeri Kuzmin a spus că a fost unul „obișnuit”. Ambasadorul Rusiei în România a dat exemplele altor state, precum Cehia, Polonia, Lituania sau Estonia, care încurajează „isteria militară”.
„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez. Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit. V-am dat exemple similare (cu oficiali militari – n.r.) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania – toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici. Sigur, ei (comandanţii militari – n.r.) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a afirmat ambasadorul rus.
Acesta a subliniat că liderii occidentali, politicienii, membrii Parlamentului European și militarii care emit declarații despre amenințarea rusă urmăresc adesea să obțină poziții bine plătite la conducerea unor corporații industriale militare, fundații, think-tank-uri, centre de analiză și studii strategice după retragerea din activitate sau încheierea mandatului lor.
Kuzmin a subliniat, în cursul anului, că a atras de mai multe ori atenția autorităților române că „este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev”.
„Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a spus el.
Fără Rusia nu se poate concepe o arhitectură de securitate europeană
Ambasadorul rus a adăugat că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană”. Potrivit acestuia, pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.
În acest punct, ambasadorul a menționat o „frumoasă remarcă” făcută de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe care întâmplător o avea tipărită pe una dintre foile pe care le-a adus la conferința de presă. Găsind-o, a citit declarația completă, tradusă în engleză. Aceasta se referea la ceea ce Serghei Lavrov a numit, într-un interviu acordat presei de stat ruse la sfârșitul anului trecut, „mentalitatea insulară a Statelor Unite”.
„Americanii sunt oameni foarte cinici. Au dezvoltat ceea ce se numeşte uneori o mentalitate insulară, la fel ca Marea Britanie. Majoritatea coloniştilor care s-au mutat în America au fost britanici. Aceştia au eradicat triburile indigene şi i-au forţat pe supravieţuitori să se retragă în rezervaţii. Această mentalitate insulară este întărită de ideea ca nimeni din jurul lor să nu reprezinte o ameninţare serioasă la adresa securităţii, cu excepţia ameninţărilor pe care ei înşişi le creează.
Ei au sentimentul că lucrurile sunt în regulă acasă, peste ocean, şi că pot profita de situaţiile incerte. Aşadar, planul este de a crea confuzie şi de a profita de pe urma ei. A început în Vietnam. Au vrut ca acea ţară să devină o democraţie capitalistă în loc de un stat comunist. Au urmat Irakul şi Libia. Toată lumea este conştientă de acest lucru. Serbia este pe buzele tuturor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”, a declarat Lavrov la sfârșitul anului.
„Din nefericire, ţările europene, ale căror economii au suferit lovituri puternice ca rezultat al acestei noi aventuri militare a Statelor Unite în Ucraina, în care întreaga NATO s-a trezit implicată şi în care întreaga competitivitate a pieţei globale a suferit pierderi grele, sunt acum în poziţia de a le fi solicitat tot mai mult şi mai mult ajutor militar pentru regimul neonazist – menit pieirii – de la Kiev”, a spus Valeri Kuzmin.
„Preşedintele nostru a explicat calm şi serios: noi mergem să eradicăm definitiv şi ferm neonazismul, pentru că experienţele noastre anterioare ne-au adus la această convingere. Această treabă trebuie făcută”, a adăugat el.
Generalul Ghoerghiță Vlad spune că Rusia nu se va opri aici.
Generalul Vlad Gheorghiță a solicitat ca populația României să fie pregătită pentru o eventuală extindere a conflictului din Ucraina. Acesta este de părere că „Rusia nu va opri aici”.
„Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a subliniat el, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă.
Generalul a menționat că Ministerul Apărării Naționale a înaintat în Parlament un proiect de lege care modifică legislația privind pregătirea populației pentru apărare.
„Printre altele, ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar. Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului”, a afirmat el.