Rusia avea în calcul să facă aceste alegeri locale pe 10 septembrie, înșă, conform preşedintei Comisiei Electorale a Federaţiei Ruse, Ella Pamfilova, „circumstanţe neprevăzute” ar putea conduce la schimbarea planurilor.

Pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor care trăiesc „în anumite zone ale noilor regiuni ale Rusiei” înseamnă că alegerile ar putea fi amânate. Ea a dat aceste detalii la o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, potrivit agenţiei publice de presă ruse TASS.

„Ne vom rezerva cu siguranţă dreptul de a face acest lucru dacă există motive serioase”, a adăugat Pamfilova, descriind situaţia din teritoriile ocupate ca „nefiind simplă”.

21,5 milioane de persoane vor vota la distanță

Aproximativ 21,5 milioane de persoane vor putea lua parte la votul electronic la distanţă în 2023, dar nu va fi încă disponibil pentru locuitorii „noilor regiuni”, deoarece acum „este dificil din punct de vedere tehnic”, a precizat Pamfilova, citată de TASS, la întâlnirea cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Moscova a declarat regiunile ucrainene Zaporojie şi Herson din sud şi Doneţk şi Lugansk din est ca părţi anexate ale Rusiei în 2022, în urma unor referendumuri false care au încălcat dreptul internaţional, notează agenţia germană de presă.

Rusia controlează circa 17% din teritoriul ucrainean

La începutul lunii iunie, Ucraina a lansat o contraofensivă pentru a încerca să elibereze teritoriile ocupate.

Aceste scrutinuri vizau alegerea parlamentelor regionale şi consiliilor municipale din zonele ocupate. Rusia controlează circa 17% din teritoriul ucrainean, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată în 2014. Preşedintele rus Vladimir Putin a revendicat anexarea regiunilor Herson, Zaporojie, Lugansk şi Doneţk, în septembrie anul trecut, după ce a organizat acolo pseudo-referendumuri, în pofida luptelor şi criticilor aproape unanime ale comunităţii internaţionale.

Vladimir Putin prezintă aceste regiuni drept teritorii istoric ruse şi afirmă că liderii de la Kiev trebuie să accepte să le cedeze Rusiei pentru a se ajunge la pace. Ucraina exclude orice compromis asupra integrităţii sale teritoriale.

Ucraina vrea să numească Grupul Wagner organizație teroristă

Între timp, Ucraina a cerut aliaților ei să numească Grupul Wagner organizație teroristă întrucât a comis numeroase atrocități pe teritoriul ei, de când a început războiul. Solicitarea Ucrainei a fost făcută în ziua în care a fost inaugurat Centrul Internaţional pentru Investigarea Războiului (ICPA).

În paralel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut că Evgheni Prigojin și Grupul Wagner au primit circa 2 miliarde de dolari americani din partea Kremlinului în ultimul an, procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, fiind convins că aceste afirmații sunt dovada clară că Grupul Wagner face parte, în mod ilegal, din armata Rusiei.