Amplasarea unei baze pentru rachete americane de interceptare SM-3 în România face şi mai necesară primirea unor garanţii juridice ferme din partea SUA şi a NATO că elementele antibalistice amplasate în Europa nu sunt îndreptate împotriva forţelor nucleare strategice ale Rusiei, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Reacţia diplomaţiei de la Moscova vine după ce România şi SUA au semnat marţi, la Washington, acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.
Amplasarea unei baze antirachetă în România până în 2015, indiferent de evoluţia provocărilor reale cu rachete, constituie un pas nou în construirea de către SUA a unei infrastructuri strategice a apărării globale antirachetă, se arată în comunicatul MAE rus.
Acordul cu România privind amplasarea de rachete de interceptare SM-3 la fosta bază aeriană Deveselu şi de sisteme Aegis, precum şi anunţul referitor la apropiata instalare a unui radar american antibalistic în Turcia arată că SUA îşi pun în aplicare planurile rapid şi metodic, accentuează diplomaţia rusă.
"Acest lucru se întâmplă pe fondul lipsei unui progres în dialogul Rusia-NATO şi Rusia-SUA pe tema apărării antirachetă", deplânge MAE rus.
"Este necesară elaborarea unor decizii eficiente şi concrete în cadrul Consiliului Rusia-NATO cu privire la concepţia şi arhitectura sistemului de apărare antirachetă, desfăşurat în regiune", susţine diplomaţia de la Moscova.
Acordul româno-american privind amplasarea sistemului de apărare antirachetă în România a fost semnat marţi de ministrul român de externe Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton. Documentul a fost semnat în timpul vizitei de lucru în SUA a preşedintelui României Traian Băsescu. Şeful statului român a avut convorbiri cu vicepreşedintele american Joe Biden şi a fost primit de preşedintele Barack Obama la Casa Albă.
SURSA: Agerpres