Rusia vrea să cucerească Republica Moldova

Rusia vrea cucerirea Republicii Moldova! Acesta ar fi și motivul pentru care Kremlinul nu recunoaște independența regiunii Transnistria, susține istoricul Octavian Țîcu.

Opinia sa a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare”, organizată de Agenția de presă IPN.

Octavian Țîcu a spus că toate conflictele din fosta Uniune Sovietică prezintă similitudini. Moscova are dorința de a prelua controlul asupra statelor implicate în conflict și de a le împiedica dezvoltarea, precizează IPN. În acest context, Kremlinul vizează preluarea completă a Republicii Moldova prin intermediul regiunii separatiste din stânga Nistrului.

Evoluțiile în conflictul transnistrean par asemănătoare cu cele din Abhazia. Prin declanșarea războaielor în aceste două state, Rusia a urmărit să instaleze la putere politicieni favorabili Kremlinului.

„Conflictul transnistrean este un război de agresiune al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Regiunea transnistreană este un teritoriu ocupat de armata rusă.

Există o asemănare între conflictul transnistrean și Abhazia, pentru că și în Abhazia de-a lungul timpului s-a cultivat o identitate împotriva georgienilor, care erau majoritari în această regiune, la fel cum românii erau majoritari în regiunea transnistreană. În aceste regiuni, odată cu sfârșitul mișcărilor de renaștere națională care au dus la Independență, are loc un război.

Aceste războaie au adus la putere nomenclaturi neo-comuniste, de inspirație moscovită. Șevarnadze – în Georgia, Lucinschi – în Republica Moldova. Și în Azerbaidjan s-a întâmplat același lucru, după mișcarea splendidă de renaștere națională, care a vrut reunificarea Azerbaidjanului cu Turcia, la fel cum s-a dorit unirea Republicii Moldova cu România, s-a început un proces de „azerbaidjanizare”. Heydar Aliyev a fost acel promotor al statului independent”, a spus acesta.

Chișinăul a tolerat separatismul

Istoricul a afirmat că, în ciuda similitudinilor dintre conflictele din spațiul post-sovietic, abordarea politicienilor de la Chișinău față de fenomenul separatismului se distinge de cea a politicienilor din alte state.

Potrivit acestuia, clasa politică de la Chișinău a tolerat fenomenul separatismului timp de 30 de ani, având ca priorități interesele personale în defavoarea intereselor naționale.

„Ce este diferit însă, este modul cum se comportă părțile în acest conflict. Dacă georgienii, azerii, armenii, ucrainenii au o poziție foarte clară în raport cu separatismul, conflictul transnistrean este unul al soluțiilor înghețare, nu este un conflict înghețat. Nici nu ne putem imagina ca un lider din Donbas să treacă prin zona VIP a aeroportului din Kiev.

Chișinăul însă a avut timp de 30 de ani o abordare tolerantă față de separatismul transnistrean pentru că a avut elite care au reprezentat interesele Federației Ruse și aceste elite s-au aflat la putere doar pentru a-și perpetua propriile interese.

Robinetul de gaz al Gazpromului trece prin Chișinău. Nimănui nu i-a trecut prin cap la Chișinău să negocieze cu Rusia și să ceară bani pentru tranzitul de gaz, iar regiunea transnistreană să-și plătească datoria la gaz pe cont propriu, nu din contul Republicii Moldova”, a explicat el.

Moscova nu dorește să se limiteze la Transnistria

Octavian Țîcu a precizat, de asemenea, că Rusia nu va recunoaște independența regiunii transnistrene. Spre deosebire de Abhazia și Osetia de Sud, Moscova își concentrează eforturile asupra întregii republici, nu doar asupra regiunii din stânga Nistrului.

„În 1940 Basarabia a fost transnistrizată, pentru că ea s-a aflat sub controlul elitelor de la Tiraspol care au fost transferate în Basarabia după 1940. Exact la fel „planul Kozak” dorește transnistrizarea Republicii Moldova prin impunerea unor autonomii culturale, teritoriale sau de altă natură, blocarea procesului politic la Chișinău, instituirea limbii ruse ca limbă oficială, prezența militară rusă.

Este clar că Rusia nu are interes de a recunoaște aceste entități. Rusia nu-și dorește recunoașterea Transnistriei pentru că-și dorește mai mult, preluarea întregii Republici Moldova, prin intermediul regiunii transnistrene”, a afirmat istoricul.

Rusia va ataca Republica Moldova?

Republica Moldova ar putea fi ținta următoare a Rusiei într-un posibil atac, avertizează șeful Armatei Belgiene, Michel Hofman. După Ucraina, Kremlinul ar putea viza și statele baltice, susține acesta.

În timpul vizitei sale la soldații belgieni staționați în România, Hofman a comunicat pentru postul belgian de știri VRT că Rusia „a demonstrat deja intenția de a ataca un vecin”. Mai multe despre acest subiect puteți afla aici.