Rusia continuă să comaseze trupe în jurul Ucrainei şi a desfăşurat în prezent, în Belarus, cel mai mare număr de militari şi de echipament din ultimii 30 de ani, acuză joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează The Associated Press.

Diplomaţia la nivel înalt continua joi, atât la Moscova, cât şi la Kiev, în contextul unei incertitudini puternice cu privire la intenţiile Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan la Kiev. Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin se întâlneşte, la Moscova, cu omologul său argetinian Alberto Fernandez.

Jens Stoltenberg lansează noi acuzații

Rusia a comasat peste 100.000 de militari la frontiera din nordul şi estul Ucrainei şi alimentează temeri cu privire la faptul că şi-ar putea invada din nou vecinul din vest, ca în 2014, şi cu privire la o destabilizare a economiei ucrainene.

Moscova dezminte orice planuri ale unei invazii a Ucrainei.

”În ultimele zile, am observat o mişcare semnificativă de forţe militare ruse în Belarus. Aceasta este cea mai mare desfăşurare rusă în Belarus de la Războiul Rece”, acuză Stoltenberg, în faţa presei, la cartierul general al NATO, la Bruxelles.

El estimează la 30.000 numărul militarilor ruşi în Belarus, susţinuţi de Forţe speciale, avioane avansate de luptă, rachete balistice cu rază scurtă de acţiune de tip Iskander şi sisteme de apărare antirachetă aer-sol de tip S-400.

”Aşadar este vorba despre o gamă largă de capacităţi militare moderne. Toate acestea se adaugă exerciţiului anual al Forţelor nucleare ale Rusiei, care urmează să aibă loc luna aceasta”, subliniază Stoltenberg.

Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu se afla la Minsk pentru a verifica pregătirile acestui joc de război ruso-belarus major, programat în perioada 10-20 februarie.

Şoigu a fost primit de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care a subliniat că obiectivul exerciţiilor este ”consolidarea frontierei cu Ucraina”.

Belarusul acuză Ucraina de încălcarea frontierei

Ministerul belarus al Apărării acuză Ucraina de încălcarea spaţiului aerian belarus de către o dronă. În acest context, l-a convocat pe ataşatul militar al Ucrainei şi i-a înmânat o notă de protest faţă ”încălcări frecvente ale frontierei” belaruse.

De cealaltă parte însă, Kievul respinge acuzațiile şi acuză, la rândul său, Minskul de o cooperare cu Moscova cu scopul de a destabiliza şi mai mult Ucraina.

”Îndemnăm Minskul să se abţină să ia parte la activităţile destabilizatoare ale Rusiei”, îndeamnă pe Twitter un purtător de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko.

În același timp, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Rejnikov, încearcă din nou să calmeze situaţia şi estimează că probabilitatea unei ”invazii” este ”scăzută”. El salută o schimbare a discursului Statelor Unite, care nu mai afirmă că riscul unui atac rus în Ucraina este ”iminent”.

”Ameninţarea există, riscul există, însă au existat din 2014, când Rusia a devenit un agresor”, subliniază el.

”Nu există motive de panică, frică, fugă sau făcut bagaje”, insistă ministrul ucrainean al Apărării.

NATO: Orice escaladare va avea consecinţe grave şi un preţ mare

Jens Stoltenberg şi-a reiterat joi îndemnul la ”dezescaladare” adresat Rusiei şi avertismente occidentale cu privire la faptul că ”orice continuare a agresiunii ruse va avea consecinţe grave şi un preţ mare”.

NATO nu intenţionează să desfăşoare trupe în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, însă a început să-şi consolideze apărarea în state membre din regiune – mai ales în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Blocul militar occidental, din care fac parte 30 de state, intenţionează, de asemenea, să-şi consolideze apărarea la Marea neagră, în Bulgaria şi România.

Stoltenberg a salutat decizia preşedintelui american Joe Biden de miercuri de a trimite 2.000 de militari în Polonia şi Germania şi de a muta 1.000 de militari din Germania în România, care le demonstrează celor două state membre NATO angajamentul Alianţei pe flancul său de est

”Suntem hotărâţi să găsim o soluţie politică a crizei, însă trebuie să fim pregătiţi pentru ceea ce este mai rău”, subliniază secretarul general al NATO, care salută, de asemenea, alte propuneri în vederea trimiterii de trupe şi echipament în regiune.

Rusia se opune acestor desfăşurări de trupe, pe care le respinge drept ”distructive”.

Turcia, mediator în criza din Ucraina

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un membru important al NATO la Marea Neagră, se poziţionează drept un posibil mediator în criza ucraineană.

El a reiterat susţinerea Ankarei a integrităţii teritoriale a Ucrainei, înainte să plece într-o vizită la Kiev, şi a anunţat că este pregătit să facă tot ceea ce poate în vederea unei scăderi a tensiunilor.

”Urmărim îndeaproape atât provocările cu care se confruntă Ucraina, cât şi tensiunile din regiune”, a declarat Erdogan.

”Ne exprimăm pe toate platformele că susţinem integritatea teritorială şi suveranitatea partenerului nostru strategic şi vecin” Ucraina.

”Ca naţiune la Marea Neagră, invităm toate părţile să dea dovadă de reţinere şi dialog în vederea aducerii păcii în regiune”, declară Erdogan.