Conform cifrelor publicate la 8 decembrie, inflația din Rusia în luna noiembrie a fost de 7,5%, în creștere de la 6,7% în luna anterioară. Instituția financiară centrală a făcut față unei creșteri la începutul anului 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina pentru a doua oară.
Acum, oficialii din Rusia se tem că ar putea pierde controlul. La ultima ședință a băncii au majorat dobânzile cu două puncte procentuale, de două ori mai mult decât fusese așteptat. La viitoarea ședință, din 15 decembrie, în cărți va fi o creștere similară. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor se așteaptă ca inflația să continue să crească, arată o analiză publicată de The Economist.
Potrivit publicației, istoria inflației din Rusia este lungă și dureroasă. În urma revoluției din 1917, națiunea a suportat ani de costuri fluctuante, după care s-a confruntat cu presiunea prețurilor în timpul lui Stalin.
Prăbușirea URSS, dezastrul monetar mondial din 2007-2009, prima invazie a Ucrainei în 2014 au adus bătăi de cap și mai mari. Acum, la sfârșitul lui 2023, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de doi ani, prețurile accelerează din nou, chiar dacă în alte părți inflația scade.
Economia din Rusia se supraîncălzește periculos
Analizând cu atenție economia din Rusia în timpul războiului, devine clar că aceasta se supraîncălzește periculos. Inflația în sectorul serviciilor, care include totul, de la consultanță juridică până la costul unei cine la restaurant, este foarte mare.
Costul unei nopți de cazare la Ritz-Carlton din Moscova, numit acum Carlton, după ce susținătorii săi occidentali s-au retras, a crescut la 550 de dolari, de la aproximativ 225 de dolari înainte de invazie. Acest lucru sugerează o origine locală a cauzei inflației.
Mulți economiști dau vina pe cheltuielile autorităților, care au crescut în timp ce Putin încearcă să câștige în Ucraina. În 2024, cheltuielile pentru apărare se vor dubla, ajungând la 6% din PIB.
Conștient de viitoarele alegeri, guvernul federal poate să stimuleze fondurile sociale. Cifrele Ministerului de Finanțe al Rusiei susțin că stimulul fiscal este de aproximativ 5% din PIB, o creștere mult mai mare decât cea realizată pe parcursul pandemiei de covid-19.
Previziunile privind un colaps economic rusesc s-au dovedit foarte greșite
Asta duce la rata de creștere a țării. Datele economice publicate de Goldman Sachs indică o creștere solidă. JPMorgan Chase a ridicat prognoza PIB pentru 2023, de la un declin de 1% la începutul anului, la 1,8% în iunie și, mai recent, la 3,3%.
„Acum spunem cu încredere: va fi peste 3%”, s-a lăudat recent Putin.
Previziunile privind un colaps economic rusesc, făcute aproape de toți economiștii și politicienii occidentali la începutul războiului din Ucraina, s-au dovedit foarte greșite.
Problema este că sistemul economic rus nu poate suporta o creștere atât de rapidă. De la începutul anului 2022, oferta sa s-a redus drastic. Mii de lucrători, adesea cu studii superioare, au fugit din țară. Investitorii străini au retras investiții directe în valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari, aproape jumătate din cât era înainte de război.
Cererea se confruntă cu o ofertă redusă
Cererea se confruntă cu o ofertă redusă, ducând la prețuri mai mari la materii prime, capital și forță de muncă. Șomajul care a ajuns la 3% se află la cel mai scăzut nivel, încurajând lucrătorii să ceară salarii mult mai mari. Salariul nominal crește cu aproximativ 15% de la an la an. Companiile transmit apoi aceste costuri mai mari către clienți.
În cele din urmă, ratele mai mari ale dobânzilor ar putea să elimine această cerere, împiedicând inflația să crească și mai mult.
O restabilire a prețului petrolului și controale suplimentare ale capitalului pot duce la creșterea rublei, reducând prețul importurilor. Totuși, toate acestea funcționează în opoziție cu un impuls clar: dorința președintelui Putin de a câștiga în Ucraina.
Cu mai multă putere monetară, el poate cheltui și mai mult în viitor, prevestind o inflație mai rapidă. Ca și în alte evenimente anterioare, în Rusia există alte probleme majore, decât stabilitatea financiară.