Boris Elțîn i-a comunicat, în 1994, președintelui american Bill Clinton, în cadrul unei întâlniri, că Rusia ar trebui să fie prima țară europeană care să adere la NATO în cazul unei noi extinderi a Alianței Nord-Atlantice, conform unor documente desecretizate ale Guvernului SUA.
În timpul unui dejun la Novo-Ogarevo în ianuarie 1994, Elțîn a subliniat importanța legăturilor dintre Rusia și SUA în ceea ce privește stabilitatea și securitatea mondială.
El a afirmat că Rusia ar trebui să fie primul stat care se alătură NATO. Ar fi urmat abia apoi alte țări din Europa Centrală și de Est.
Semnalul dat de Rusia în 1994 privința NATO
„Suntem, desigur, de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește NATO. Rusia trebuie să fie prima țară care intră în NATO. După aceea pot intra alte țări din Europa Centrală și de Est.
Ar trebui să fie un fel de cartel al SUA, Rusia și al europenilor, ca să contribuie la asigurarea și consolidarea securității internaționale”, ar fi spus liderul rus.
Elțîn a menționat că Rusia nu este încă pregătită să intre în NATO. El a subliniat necesitatea unei evaluări a posibilelor reacții, inclusiv din partea Chinei.
Bill Clinton nu ar fi menționat posibilitatea aderării
La rândul său, Bill Clinton a subliniat colaborarea pentru asigurarea păcii în Europa. El nu a menționat posibilitatea aderării Rusiei la NATO. Documentul a fost desecretizat de National Security Archive de pe lângă Universitatea George Washington.
Ambasadorul american în Rusia la acea vreme, Thomas Pickering, a contribuit la pregătirea raportului pentru Casa Albă și Departamentul de Stat.
Consultant personal al fostului președinte rus respinge informația
Igor Mintusov, consultant personal al fostului președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn, a respins această informație. El nu a recunoscut o presupusă discuție în care Elțîn ar fi comunicat lui Bill Clinton despre aderarea Rusiei la NATO. Mintusov a declarat pentru RIA Novosti că nu a avut loc o astfel de discuție.
„Cu noi nu a existat o astfel de discuție. Aceasta este o altă temă, comparativ cu problemele pe care le-am discutat. Nu am auzit nimic de această temă”, a arătat Mintusov.
Potrivit acestuia, aceasta este o temă diferită față de subiectele abordate anterior. El consideră că desecretizarea stenogramei nu are în prezent un subtext politic, ci se datorează expirării termenului legal care împiedica dezvăluirea. Mintusov a precizat că desecretizarea unor discuții depinde de „înțelegeri speciale între țări.”
Fostul ambasador al Rusiei în SUA nu exclude o posibilă discuție
Vladimir Lukin, fost ambasador al Federației Ruse în SUA, nu exclude posibilitatea ca Elțîn să fi discutat cu Clinton despre extinderea NATO prin aderarea Rusiei. Lukin a menționat că nu a fost martor la discuțiile dintre cei doi lideri în 1994. El a spus că, totuși, existau premise pentru asemenea discuții. Asta pentru că teme similare au fost abordate și în alte perioade.
Oficialul a subliniat că contextul politic și legăturile dintre Rusia și SUA erau diferite la acea vreme. Dar, extinderea NATO nu era atât de clar definită. Lukin a menționat că dezvăluirea stenogramei nu pare să aibă un conținut deosebit, având în vedere valabilitatea documentului. El a mai spus că desecretizarea implică întotdeauna conotații politice.
