"Trebuie să înţelegem că avem de a face cu planul SUA de a crea un sistem global de apărare antirachetă şi este greu de înţeles şi de crezut că acesta este îndreptat împotriva Iranului, a Coreii de Nord", a spus Dmitri Rogozin, într-un interviu acordat postului Vesti.
El a afirmat că Iranul şi Coreea de Nord ar putea fi în curs de producere a unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, ‘dar în niciun caz de rachete balistice intercontinentale’, astfel că sistemul american de apărare ar fi disproporţionat.

"Nu ni se pare interesant când, sub pretextul unei ameninţări iraniene, se desfăşoară o infrastructură militară în Mările Baltică şi Barenţ, precum şi în Marea Neagră şi se creează în etapele a III-a şi a IV-a, potrivit abordării adaptive în etape, o bază de interceptori tereştri în Polonia. Unde este Iranul şi unde este Polonia, domnilor?", şi-a exprimat indignarea Rogozin.

"Să admitem că Bush avea probleme cu geografia în şcoală, dar nu am spune acelaşi lucru despre actuala conducere de la Casa Albă. Suntem gata să discutăm orice plan, dar nu ne place să fim luaţi de proşti", a adăugat Rogozin.

Propunerea iniţială a administraţiei George W. Bush viza implementarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia şi o instalaţie radar în Republica Cehă şi era îndreptată împotriva ameninţării cu rachete balistice cu rază lungă de acţiune din partea Iranului. În septembrie 2009, preşedintele Barack Obama a anulat planul Bush, optând pentru ceea ce experţii descriu drept o abordare mai adaptabilă, care implică Polonia şi România.

În context, Rogozin a subliniat că misiunea pe care i-a încredinţat-o preşedintele rus Dmitri Medvedev constă în obţinerea de garanţii maxime pentru securitatea Rusiei. ‘Cu cât mai multe garanţii diplomatice şi politice vom primi, cu atât mai mici ne vor fi cheltuielile pentru un răspuns tehnico-militar. Cu cât vom obţine mai puţin la negocieri, cu atât mai puternic va fi răspunsul nostru tehnico-militar’, a precizat diplomatul rus.

"Dar cea mai bună garanţie la adresa securităţii noastre este, totuşi, un răspuns tehnico-militar", a punctat Rogozin.

Referitor la Alianţa Nord-Atlantică, Rogozin a estimat că aceasta se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de resurse energetice, iar statele membre nu vor să renunţe la "viaţa lor îndestulată şi burgheză’, de aceea există pericolul ca NATO să participe la tot mai multe operaţiuni departe de frontierele sale şi ‘să se transforme într-un jandarm global".
SURSA: Agerpres