Rata dobânzii de politică monetară se menține la 21%

Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, alături de adjunctul său, Alexei Zabotkin, au susținut vineri o conferință de presă după decizia instituției de a menține, conform așteptărilor, rata dobânzii de politică monetară la 21%, excluzând posibilitatea unei reduceri pe termen scurt, relatează Reuters.

„Am analizat două opțiuni de semnal privind politica monetară – una neutră și una moderat restrictivă. Vom lua în considerare o majorare a dobânzii dacă procesul de dezinflație nu evoluează conform așteptărilor”, a declarat Nabiullina.

Impactul dobânzii asupra investițiilor

Conform datelor preliminare, activitatea investițională din primul trimestru al anului 2025 se menține la un nivel similar celui din ultimul trimestru al anului trecut.

„Nu putem vorbi despre o scădere a investițiilor. Există o schimbare în planuri, dar nivelul rămâne ridicat, deoarece principalul motor al investițiilor sunt fondurile proprii ale companiilor, nu împrumuturile bancare”, a explicat Nabiullina.

Nabiullina a vorbit și despre ritmul de creștere a creditării. Potrivit acesteia, a fost încetinit comparativ cu anul trecut.

„Ritmul de creștere a creditării a încetinit semnificativ comparativ cu anul trecut, dar datele sunt încă afectate de mult zgomot statistic. Vom putea vorbi mai clar despre tendință abia după datele din trimestrul doi.”

Posibila revenire a brandurilor occidentale

Nabiullina a menționat că întoarcerea unor branduri occidentale nu a influențat decizia privind dobânda-cheie, deoarece aceasta rămâne, deocamdată, o ipoteză.

„O eventuală revenire a mărcilor ar putea reduce costurile importurilor și ar avea un efect dezinflaționist, dar doar dacă exporturile cresc în paralel. Altfel, dacă doar importurile cresc, acest lucru ar putea slăbi rubla și ar alimenta inflația.”

Despre aprecierea rublei și impactul asupra bugetului

Elvira Nabiullina a explicat că pentru ca o tendință a cursului valutar să aibă un impact semnificativ asupra bugetului, aceasta trebuie să fie stabilă. În prezent, este prea devreme să se facă astfel de estimări, însă o apreciere a rublei, în condiții de stabilitate, ar putea contribui la scăderea inflației și a cheltuielilor bugetare cu dobânzile.

„Pentru ca o tendință a cursului valutar să aibă un impact bugetar semnificativ, trebuie să fie una stabilă. Deocamdată, este prea devreme să vorbim despre o astfel de tendință. Aprecierea rublei, în condiții egale, este un factor dezinflaționist și ar putea duce la scăderea cheltuielilor bugetare cu dobânzile.”

Despre cererea pentru obligațiuni guvernamentale

Elvira Nabiullina a menționat că nu există riscuri legate de creșterea cererii pentru obligațiuni de stat, aceasta venind din partea unui spectru larg de investitori, inclusiv bănci și investitori instituționali privați. Cererea este susținută nu doar de așteptările geopolitice, ci și de semnele incipiente ale încetinirii inflației.

„Nu vedem riscuri în creșterea interesului pentru obligațiuni de stat. Cererea provine de la un spectru larg de participanți, inclusiv bănci și investitori instituționali privați. Este alimentată nu doar de așteptările geopolitice, ci și de primele semne de încetinire a inflației.”

Nabiullina a recunoscut că nu există date clare privind un interes concret din partea investitorilor străini pentru activele rusești, deși „există motive obiective pentru acest interes, cum ar fi diferențialul de randamente”. Totuși, restricțiile asupra circulației capitalului și sancțiunile limitează realizarea efectivă a acestor investiții.

Volatilitatea rublei

Elvira Nabiullina a explicat că volatilitatea rublei este mai mare decât în 2022 din cauza sancțiunilor, ceea ce menține așteptările inflaționiste ridicate. Cu cât inflația este mai scăzută, cu atât cursul de schimb al rublei devine mai stabil.

„Volatilitatea rublei este mai mare decât în 2022, pe fondul sancțiunilor, ceea ce nu contribuie la reducerea așteptărilor inflaționiste. Cu cât inflația este mai scăzută, cu atât cursul de schimb devine mai stabil.”

Despre decizia privind rata dobânzii

Elvira Nabiullina a precizat că nu s-a discutat despre o reducere a ratei dobânzii. O astfel de măsură va fi luată în considerare doar dacă inflația scade constant într-un ritm care să permită atingerea țintei de 4% până în 2026.

„Nu am discutat despre o reducere a ratei-cheie. Vom putea lua în considerare o scădere doar dacă inflația scade constant într-un ritm care să ne permită atingerea țintei de 4% în 2026.”

Elvira Nabiullina a menționat că presiunile inflaționiste au început să scadă, însă această reducere depinde atât de factori sustenabili, cât și de unii temporari. Dacă riscurile care ar putea duce la o inflație mai mare se vor materializa, ar putea fi necesară o nouă majorare a dobânzii. Rata dobânzii de politică monetară este estimată să rămână între 19% și 22% în 2025.

„Observăm o reducere a presiunilor inflaționiste, dar aceasta este influențată atât de factori sustenabili, cât și de unii temporari. Dacă riscurile pro-inflaționiste se vor concretiza, ar putea fi necesară o nouă majorare a dobânzii. Intervalul mediu estimat pentru rata-cheie în 2025 este de 19-22%.”