Ucraina vrea să mențină fluxul comercial și să distrugă flota Rusiei, scrie The Economist într-un comentariu. Cu 6,3 milioane de tone de mărfuri exportate în decembrie 2023, cele trei porturi ale regiunii Odessa - Odesa, Chornomorsk și Pivdenny - au revenit acum aproape la volumul de dinainte de război.
Rusia pierde bătălia pentru Marea Neagră
Ucraina vrea să mențină fluxul comercial și să distrugă flota Rusiei, scrie The Economist într-un comentariu. Cu 6,3 milioane de tone de mărfuri exportate în decembrie 2023, cele trei porturi ale regiunii Odessa – Odesa, Chornomorsk și Pivdenny – au revenit acum aproape la volumul de dinainte de război.
Ucraina a trebuit să muncească din greu pentru a-și stabili propriul coridor, contracarând dominația Rusiei asupra Mării Negre, fără o singură navă de război funcțională. Potrivit lui Dmytro Pletenchuk, un purtător de cuvânt al Marinei, succesul, puțin probabil, a avut loc în trei etape.
Prima a avut loc în primele săptămâni ale războiului, când Ucraina a împiedicat o aterizare amfibie. Două luni mai târziu, Ucraina a reușit să impună un tampon de 100 de mile marine în partea de nord-vest a Mării Negre, după ce a distrus nava amiral „Moscova” a Rusiei și a preluat controlul asupra Insulei Șerpilor.
A treia fază, finalizată în 2023, a fost când Ucraina a împins navele de război rusești din părțile de nord-vest, central și chiar sud-vest ale Mării Negre. Potrivit The Economist, anul trecut, pe 19 septembrie, ofițerii de transport maritim civil și militar s-au adunat într-o cameră de control secretă pentru a urmări nava Resilient Africa, care pleca din portul Chornomorsk, Odessa.
Fiind prima navă care a intrat și a plecat folosind noul coridor de transport maritim de urgență al Ucrainei, înființat după prăbușirea unui acord privind transportul de cereale, tensiunile au fost mari. Rusia a avertizat că ar putea deschide focul asupra navelor care folosesc coridorul. Serviciile de urgență erau în așteptare.
„Ne-am pregătit pentru orice scenariu”, spune unul dintre cei prezenți în acea sală.
„Eram destul de nervoși.”
În acest caz, nava a navigat fără incidente, înainte de a pătrunde mai întâi în apele teritoriale românești, apoi bulgare și continuând prin Bosfor, până la destinația sa finală, Haifa.
Pentru Ucraina era o necesitate strategică
Declararea unui coridor de transport maritim, sfidând bombardamentele rusești, avea să fie o operațiune riscantă. Dar pentru Ucraina era o necesitate strategică. Înainte de război, 60% din comerțul țării trecea prin porturile sale de adâncime, călătorind către piețele din Africa și Orientul Mijlociu, așa cum făcuse cu secole înainte.
Decizia Rusiei de a reimpune o blocada a fost un act de război economic. În secret, Ucraina a început să-și dezvolte propria rută alternativă. A ales apele cele mai puțin adânci, ferite de submarinele rusești și suficient de aproape de coastă pentru a fi acoperite de artileria de țărm. „Am crezut că va funcționa, dar trebuia să-i convingem pe alții”, spune Iuri Vaskov, ministrul adjunct al infrastructurii al Ucrainei.
Cu 6,3 milioane de tone de mărfuri exportate în decembrie, cele trei porturi ale regiunii Odessa – Odesa, Chornomorsk și Pivdenny – au revenit acum aproape la volumele de dinainte de război.
Într-o zi neobișnuit de însorită de la sfârșitul lunii ianuarie, în portul Odesa 14 nave stăteau la încărcare în doc. Alte 11 așteptau rândul să fie inspectate de oficialii de frontieră, care intrau și ieșeau cu bărci cu motor. Serviciul de frontieră nu inspectează doar mărfurile aflate la bord, ci verifică și grupurile de sabotori ruși, care rămân o amenințare.
De altfel, tot traficul din regiune este acum subordonat unui singur comandament maritim. „Conectăm comercianții cu serviciile de urgență, serviciile ecologice, rapoartele meteorologice, atacurile cu rachete și alertele de raid aerian”, spune Iuriy Litvon, șeful Autorității portului maritim din Ucraina.
„Este un puzzle de lego unic, o cantitate uriașă de muncă.”
Sub menințarea constantă a rachetelor și a dronelor
Pe uscat, munca este aproape la fel ca până acum: solicitantă, periculoasă. Raidurile înseakmnă aproximativ 30% mai mult timp la timpul de încărcare, spune Denis Paviglianiti-Karpov, șeful autorității portuare Odesa. Dar amenințarea constantă a rachetelor și a dronelor înseamnă că nimeni nu poate sta.
„Crimeea este la doar 160 km distanță, iar rachetele aterizează uneori chiar înainte ca sirenele să înceapă să sune”, spune el.
În interiorul portului, nu trebuie să cauți prea mult pentru a înțelege pericolele de moarte. Epava terminalului de pasageri, avariat de o rachetă antinavă Onyx pe 25 septembrie, este cea mai importantă carte de vizită a Rusiei. Drumurile sunt marcate. Un miros de ars persistă. În total, Rusia a atacat aproape 200 de instalații portuare, de când s-a retras din acordul privind transportul de cereale, în iulie.
O chestiune de timp
Această ultimă parte a puzzle-ului a fost bazată pe forțele maritime ale Ucrainei – marina, informațiile interne (SBU), informațiile militare (HUR), polițiștii de frontieră și armata – dezvoltarea unui nou arsenal de rachete de croazieră și drone navale pentru a vâna și scufunda navele de război rusești.
În total, Ucraina a distrus cel puțin 22 din cele 80 de nave de luptă funcționale ale Flotei ruse de la Marea Neagră și a avariat alte 13. Aceste cifre ar fi și mai mari dacă Rusia nu ar fi salvat câteva nave scufundate. Acum, nici măcar coasta de est a Crimeei nu este considerată sigură, iar cele mai capabile nave ale Rusiei se adăpostesc în Novorossiysk, la 600 km distanță.
„Este o chestiune de timp până când vom distruge Flota rusă de la Marea Neagră în întregime”, spune Pletenchuk.
Noua capacitate de descurajare a Ucrainei i-a permis, de asemenea, să facă un pariu: Rusia nu va ataca în mod deliberat o navă comercială străină. Nu numai că un atac ar aduce oprobiul internațional, dar amenințarea escaladării înseamnă că ar crește primele de asigurare și peste Marea Neagră, inclusiv pentru transportul cu destinația Rusia.
Oleksiy Sobolev, ministrul adjunct al Economiei din Ucraina, spune că deblocarea mării va adăuga cel puțin 3,3 miliarde de dolari la exporturi, în 2024, adăugând o stabilitate utilă a cursului de schimb și o creștere estimată de 1,23 puncte procentuale la creșterea PIB-ului.
Dar orice boom va avea nevoie de ceva timp pentru a intra în bugetele guvernamentale. Cel mai probabil, comercianții vor trece primii prin pierderile semnificative din timpul războiului, spune Serhiy Marchenko, ministrul de finanțe.
„Efectul fiscal al coridorului ar putea deveni clar abia în 2025.”