Republica Moldova se desprinde tot mai clar de influența Rusiei
Republica Moldova se află într-o perioadă de tranziție profundă, marcând o distanțare tot mai vizibilă de sub influența Moscovei.
O spune Victor Parlicov, fost ministru moldovean al Energiei, care atrage atenția asupra transformărilor strategice ce au avut loc în ultimii ani în ceea ce privește independența energetică a Chișinăului și diminuarea controlului exercitat de Rusia asupra regiunii transnistrene.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, cu titlul sugestiv „Oferta UE rămâne în vigoare. Are Tiraspolul alternative pentru depășirea crizei?”. Parlicov a prezentat o radiografie lucidă a contextului regional, cu accent pe impactul agresiunii ruse asupra Ucrainei și efectele de domino care au urmat în spațiul moldovenesc.
Reducerea dependenței energetice de Rusia
Potrivit fostului oficial, Chișinăul a reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, reducând semnificativ dependența de infrastructura energetică aflată în stânga Nistrului.
„Rusia, treptat, pierde controlul asupra regiunii transnistrene. Inițial, malul drept al Nistrului era dependent total de infrastructura energetică din stânga Nistrului. Dar acest lucru s-a schimbat radical în ultimi ani. Din 2020 noi putem procura cantități suficiente de gaz din surse alternative pentru malul drept.
Iar din 2022, în urma agresiunii ruse din Ucraina, Ucraina și Moldova s-au sincronizat cu rețelele electrice europene. Respectiv, acum și energie electrică putem procura atât de la Vest, cât și de la Est. Aceste lucruri au redus considerabil pârghiile Rusiei de a influența și șantaja Chișinăul”, a spus acesta.
Controlul politic și tehnic al Moscovei, tot mai slab
Pe fondul acestor schimbări, influența Rusiei în regiune s-a diminuat considerabil. Nu doar din punct de vedere tehnic, ci și politic, Moscova pierde teren în capacitatea de a exercita presiuni asupra Republicii Moldova.
Fostul ministru moldovean a oferit un exemplu relevant: în ianuarie, când livrările de gaze către Transnistria au fost sistate de Rusia, Tiraspolul a refuzat soluții alternative, preferând să mențină populația în condiții de frig, în timp ce fermele de criptomonede funcționau nestingherit, consumând rezervele de cărbune ale regiunii.
„Oamenii de pe malul stâng au fost ținuți prizonieri. Rusia nu furniza gaz, iar Tiraspolul refuza să cumpere, condamnând populația la frig”, a subliniat fostul ministru.
Criza energetică și cinismul autorităților de facto din Tiraspol
Acesta a mai evidențiat faptul că majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului sunt, din punct de vedere legal, cetățeni ai Republicii Moldova. Cu toate acestea, integrarea lor directă rămâne blocată de lipsa controlului administrativ real în regiune.
„În regiunea transnistreană trăiesc 300 de mii de oameni și practic toți au pașapoarte moldovenești. Ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Dar autoritățile constituționale n-au astăzi pârghii de a-i integra direct. Acești oameni au fost ținuți prizonieri toată luna ianuarie.
Am asistat la situația când era posibil de procurat gaz de pe piață, dar Tiraspolul nu accepta acest scenariu. Oamenii se încălzeau cu energie electrică, iar pentru producerea ei a fost necesar să fie folosit cărbunele din rezerve. În același timp, acolo activau în regim normal femele de criptovalută, foarte energofage. Ei au ars cărbunele din rezerve, care acum trebuie procurat”, a mai spus Victor Parlicov.
În ceea ce privește mitul „gazului gratuit” oferit de Rusia, Parlicov a declarat răspicat că această iluzie trebuie abandonată definitiv.
„Cred că toți înțeleg că gaz gratuit nu va mai fi. Toți trebuie să conștientizeze asta. Atât pretinsele autorități de la Tiraspol, cât și cetățenii. Oamenii trebuie să înțeleagă că iluzia gazului gratuit este încheiată”, a punctat fostul ministru moldovean.
Evenimentul a făcut parte dintr-un proiect dedicat promovării coeziunii sociale și susținerii parcursului european al Republicii Moldova, fiind finanțat de IMS. Discuțiile au adus în prim-plan nu doar aspecte tehnice, ci și implicații geopolitice majore pentru viitorul regiunii.
