Rusia nu va participa la proiectul viitoarei staţii ce va fi construită pe orbita Lunii şi pe care Statele Unite doresc să o asambleze începând din 2023, în contextul în care cele două ţări par să certifice încheierea a două decenii de cooperare excepţională la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), informează AFP.

Directorul agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Dmitri Rogozin, a subliniat că ISS, construită majoritar de cele două naţiuni şi ocupată în permanenţă de astronauţi ruşi şi americani începând din anul 2000, era „cu adevărat un proiect internaţional”, cu ocazia celui de-al 71-lea Congres Internaţional Astronautic, care a început luni în format virtual. UE, Canada şi Japonia participă de asemenea la proiectul ISS.

Sfârşitul ciclului de funcţionare

ISS a rezistat în faţa degradării relaţiilor dintre Moscova şi Washington: Roscosmos şi NASA administrează staţia împreună, astronauţii americani ajung la bordul staţiei orbitale începând din 2011 cu ajutorul navetelor ruseşti, iar cele două agenţii spaţiale se mândresc cu faptul că şi-au continuat cooperarea ştiinţifică, departe de diferendele geopolitice pe care ţările lor le au la nivel terestru.

Însă ISS se apropie de sfârşitul ciclului său de funcţionare, prelungit până în anul 2030, iar NASA şi-a lansat unilateral programul său lunar, fără consultări prealabile cu partenerii ei istorici din domeniul spaţial.

„Din punctul nostru de vedere, Lunar Gateway, în forma ei actuală, este prea mult centrată pe americani”, a declarat Dmitri Rogozin, potrivit unei traduceri asigurate în direct de un interpret. Oficialul rus a confirmat apoi că este „probabil” ca Rusia „să nu participe pe scară largă” la acest proiect.

NASA: ”proiectul are o vocaţie internaţională”

Proiectul Lunar Gateway a fost anunţat în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump şi are ca obiectiv asistarea astronauţilor americani în tentativa lor de a reveni pe scoarţa selenară începând din anul 2024 – o premieră după 1972 -, în cadrul unui program denumit „Artemis”. Iniţial redusă la un singur modul locuibil, staţia lunară va fi extinsă de-a lungul anilor, fără să ajungă însă niciodată la dimensiunile actuale ale ISS.

NASA continuă să afirme că proiectul ei are o vocaţie internaţională şi caută într-o manieră foarte activă să atragă şi alte agenţii spaţiale. Canada, Japonia şi Italia au semnat acorduri de cooperare cu programul Artemis.

Directorul Roscosmos a subliniat totuşi că nu exclude posibilitatea ca aparate de zbor ruseşti să se conecteze într-o bună zi la viitoarea staţie lunară, fapt care ar implica o armonizare a normelor de andocare, la fel cum se întâmplă în cazul ISS.

„Călătoria spre Lună prezintă riscuri mari. De aceea vom avea nevoie de cel puţin două sisteme de transport”, a adăugat Dmitri Rogozin.