Decizia de apropiere a celor două puteri vine pe fondul reprimării sporite a opoziţiei din Belarus, relatează adevarul.ro. Anunțul alianței a fost făcut de directorii serviciilor de informații din ambele țări, care susțin că doresc să își consolideze rezistența față de acțiunile ”distrugătoare” din Occident.

Directorul serviciilor ruse de informaţii externe (SVR) Serghei Narîşkin şi cel al serviciilor de securitate belaruse (KGB) Ivan Tertel anunţă că au ”ajuns la un acord în vederea unei dezvoltări a unei activităţi în comun de rezistenţă faţă de acţiunile distrugătoare al Occidentului”.

În același timp, ei lansează acuzații extrem de dure la adresa țărilor din Occident, despre care susțin că depun eforturi de ”destabilizare a stuaţiei politice şi socio-economice” atât în Rusia, cât şi în Belarus, se arată într-un comunicat, publicat în urma unei întâlniri la Vitebsk, în Belarus.

Uniunea Europeană și SUA au impus sancțiuni

Amintim faptul din cauza unor arestări în masă, atât Uniunea Europeană (UE) cât şi Statele Unite au impus o serie de sancţiuni care au vizat oficiali de rang înalt ai regimului Belarus.

Ca și răspuns, Lukaşenko a ales o apropiere accelerată de Rusia, vecinul şi principalul său partener, cu care întreţinea relaţii agitate, după ce a acuzat mult timp Moscova de faptul că vrea să-i ”vasalizeze” ţara.

De menționat este faptul că cele două mari puteri fac parte, din 1999, dintr-o ”Uniune Rusia-Belarus”, o alianţă politico-economică cu un contur slab definit şi care a rămas mult timp suspendată, în pofida unor eforturi constante ale Moscovei de aprofundare a unei integrări economice, politice şi militare.

Un alt lucru important de precizat este faptul că, în cursul săptămânii trecute, atât Lukaşenko cât şi omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Soci, la malul Mării Negre, în sudul Rusiei, tocmai pentru a discuta despre o aprofundare a integrării economice.

În ultima perioadă, Belarusul a devenit ot mai dependent de Rusia, iar această dependenţă ar putea creşte şi mai mult în cazul în care UE îşi pune în practică ameninţările cu privire la impunerea unor sancţiuni economice vizând două sectoare-cheie ale economiei belaruse, şi anume tranzitul gazelor naturale şi îngrăşămintelor de potasiu.