Rusia și China au în vedere dezvoltarea relațiilor economice
Din cauza restricţiilor instituite de China în vederea stopării răspândirii pandemiei de coronavirus, ieri au trecut doar 20 de camioane ruseşti pe primul pod rutier care traverseză râul Amur şi care a fost dat în folosinţă vinera trecută, într-un cadru festiv.
Traficul pe sens opus nici nu a început, doar opt camioane sub pavilion chinez au trecut pe pod, la inaugurarea acestuia, care au transportat produse electronice și anvelope auto spre partea rusă (pe lângă opt camioane rusești care se pare că au fost alimentate cu combustibil ecologic şi transportau ulei de soia).
Cu toate acestea, construirea acestui pod arată cât de serios se gândesc Moscova și Beijingul la extinderea comerțului bilateral de la 147 de miliarde de dolari în 2021 la 250 de miliarde de dolari până în 2024. Construcția podului de 1.080 de metri lungime a costat 19 miliarde de ruble, iar în cazul exploatării la maxim, peste pod pot trece zilnic 630 de camioane, 164 de autobuze și 68 de mașini, iar pe an un total de patru milioane de tone de mărfuri și două milioane de oameni.
Trecerea podului este gratuită până în luna august, după care taxa de pod va fi pe autovehicule 8.700 de ruble, a informat miercuri portalul Interfax, care l-a citat pe guvernatorul regiunii Amur, Vitaly Orlov. Potrivit guvernatorului, această taxă va fi menţinută până la amortizarea investiţiei.
Aglomerația va fi redusă
Punerea în funcțiune a podului va reduce aglomeraţia pe ruta dintre Blagoveșcensk și Heihe cu mai puțin de o treime. Ruta de transport de la Blagoveșcensk este conectată la calea ferată transsiberiană de la Moscova și Vladivostok. Oraşul Blagoveșcensk are şi un aeroport, la fel ca și Heihe, care este, de asemenea, legat prin cale ferată cu mai multe orașe industriale importante.
Râul Amur este, de asemenea, potrivit pentru transportarea mai departe a mărfurilor și poate fi navigat şi iarna de navele containere echipate cu spărgătoare de gheață, cu o capacitate de până la o sută de mii de tone. Punctul de control al frontierei de pe partea rusă funcționează în prezent 16 ore pe zi, dar odată cu creșterea traficului, acesta ar putea fi extins la 24 de ore, potrivit guvernatorului.
În urmă cu o lună a fost dat în folosinţă un alt pod de cale ferată care face legătură între cele două ţări. Construirea celor două poduri face parte din Programul „O singură zonă, un singur drum”, lansat de China, program care la început nu a fost agreat de Moscova, aşa cum nu au fost susţinute nici proiectele de dezvoltare a infrastructurii propuse de Beijing, din cauză că Moscova a considerat că astfel va deveni prea dependentă de marele vecin din sud, scrie vg.hu.
China, unul dintre puținii aliați ai Moscovei
Însă, Moscova nu a avut de ales, a declarat pentru CNN profesorul de relații internaționale la Universitatea din Vladivostok, Artyom Lukin. Procesul de apropiere a început după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014, iar din cauza războiului din Ucraina, a sancţiunilor şi a creşterii izolării internaționale a Rusiei, această apropiere s-a intensificat și mai mult, deoarece China a rămas unul dintre puținii aliați ai Moscovei.
Deși toleranța zero impusă de China din cauza epidemiei de coronavirus blochează pentru moment cooperarea transfrontalieră planificată, care include crearea de noi zone economice pe lângă creșterea volumului schimburilor comerciale, aceasta este doar temporară.
Potrivit presei locale, autorităţile au dispus deja ca elevii din Blagoveșcensk să înceapă să înveţe limba chineză din septembrie şi speră că noile oportunități vor ajuta la atragerea multor oameni din alte părţi ale Rusiei în regiunea slab populată și că Blagoveșcensk cu o populaţie de un sfert de milion va deveni la fel de modern, o metropolă plină de viață precum Heihe, cu o populație de 1,3 milioane.
