Înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, în februarie 2022, Rusia a negat în mod repetat că ar avea intenția de a declanșa un conflict armat, notează evz.ro.
Oficialii ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov, au făcut declarații publice prin care respingeau acuzațiile Occidentului privind pregătirea unei invazii.
Rusia susținea că desfășurarea trupelor sale în apropierea graniței cu Ucraina, în regiunile Belgorod, Kursk și Crimeea, era pentru exerciții militare regulate și nu avea legătură cu o eventuală ofensivă.
Rusia anunță că nu are nici o intenție de a invada Ucraina
În decembrie 2021, Kremlinul a acuzat SUA și NATO de “isterie” și de răspândirea unor informații false privind o invazie iminentă. Serghei Lavrov afirma că Rusia nu dorește un război și că obiectivul său principal este asigurarea propriei securități, în principal prin solicitarea ca NATO să nu se extindă spre est.
În lunile de dinaintea războiului, serviciile de informații occidentale avertizau asupra unei posibile invazii, inclusiv cu indicarea unor date specifice. Rusia a calificat aceste avertismente drept “provocări” sau “propagandă occidentală”. Rusia susținea că se simte amenințată de extinderea NATO și de presupuse activități agresive ale Ucrainei în regiunea Donbas. Totuși, Moscova insista că soluționarea tensiunilor trebuie să fie diplomatică.
La 24 februarie 2022, Vladimir Putin a anunțat o “operațiune militară specială” în Ucraina, anunțând că scopul era protejarea populației din Donbas, “denazificarea” și “demilitarizarea” Ucrainei. Invazia a confirmat avertismentele Occidentului, iar negările Rusiei din lunile anterioare au fost percepute ca o strategie de dezinformare și manipulare.
Cum a fost în România?
Pe 5 decembrie, CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral. CCR a constat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”. Decizia a stârnit o furtună de reacții. Pe plan intern și internațional.
„Statele Unite îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice ale României, inclusiv în investigaţiile privind influenţa străină malefică”, se arată în declaraţia Departamentului de Stat, citată de News.ro.
Imediat, după declarația Departamentului de Stat al SUA, ambasada Rusiei de la București spunea răspicat că “Rusia nu intervine în procesele electorale din alte țări”.
Rusia neagă
“Respingem cu fermitate toate atacurile ostile, pe care le considerăm absolut nefondate”, a declarat în aceeași zi purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, care a denunţat „acuzaţii absurde şi o explozie fără precedent de isterie antirusească” în campania pentru alegerile prezidenţiale din România.
„Rusia, spre deosebire de alte țări susţine întotdeauna o linie de principiu privind inadmisibilitatea amestecului în afacerile interne ale altor state sub orice pretext. Solicităm ca ţara noastră să nu mai fie implicată în jocuri cu care nu avem nicio legătură şi niciun interes şi să nu mai fie exagerată pentru a manipula conştiinţa publică, în special când vine vorba de un moment sensibil – alegerea preşedintelui ţării”, a susţinut Zaharova.
Vedem vreo similitudine între cele două evenimente? În mod evident. Astfel de strategii de negare a evidenței fac parte din arsenalul hibrid al Rusiei și sunt menite a câștiga timp, a reduce presiunea internațională, a lua prin surprindere.
