Președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că se opune cererilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO pe motiv că cel două țări adăpostesc susținătorii Partidului Muncitorilor din Kurdistan, grupare separatistă care luptă de trei decenii pentru autonomia kurzilor de mai bine de trei decenii. Și este nevoie ca Erdogan să-și dea OK-ul pentru ca NATO să poată primi Suedia și Finlanda, scrie Newsweek.

În timp ce Erdogan rămâne neclintit, oficialii turci au început să vorbească deschis despre planurile de a lansa o nouă incursiune peste granița cu Siria, împotriva forțelor pe care le asociază cu PKK. Printre aceste facțiuni se numără și Forțele Democratice Siriene conduse de kurzi, grupare susținută de Pentagon și care servește ca vârf de lance în lupta continuă a coaliției conduse de SUA împotriva grupării militante Statul Islamic (ISIS).

Calculele Turciei

Fostul diplomat turc, expert la Carnegie Europa, Sinan Ülgen, a declarat că, deoarece SUA depind de Turcia pentru a menține linia NATO împotriva Rusiei în Ucraina, opoziția alianței față de incursiunea planificată a Turciei va fi, probabil, redusă.

„Ankara face calcule și știe că Occidentul are nevoie de Turcia pentru extinderea NATO”, a spus Ülgen. Prin urmare, susține el, într-un moment critic ca acesta, vor exista mai puține critici la adresa operațiunii transfrontaliere a Turciei”. Dar actuala situație „a pus din nou Turcia și SUA pe poziții diametral opuse”, a continuat el.

Ankara joacă la două capete

Făcând o legătură între momentul incursiunii planificate a Turciei în nordul Siriei cu războiul din Ucraina, Ülgen a subliniat prezența trupelor ruse care operează, de asemenea, într-un „cordon sanitar”, care a fost stabilit ca zonă de securitate de-a lungul graniței turco-siriene în 2019, după ce Ankara a încheiat acorduri consecutive cu Washingtonul și Moscova pentru a desființa pozițiile Forțelor Democratice Siriene.

Cu toate acestea, Rusia sprijină guvernul de la Damasc care consideră și Turcia și SUA forțe de ocupație ilegitimă. Dar, în timp ce Turcia încearcă de ani de zile să stabilească un echilibru în relațiile sale cu SUA și Rusia, Ülgen crede că Erdogan vede acum și o oportunitatea de a evita protestele Moscovei față de obiectivele Ankarei în Siria. ”Există un calcul la Ankara că Rusia nu se va mai opune unei astfel de intervenții”, a spus Ülgen, „și nu va dori să se opună unei astfel de intervenții, deoarece Rusia are acum mai multă nevoie să aibă Turcia ca partener diplomatic”.

SUA vs Turcia

Pentru Erdogan aceasta ar fi a patra intervenție majoră a Turciei în Siria, după Operațiunea ”Scutul Eufratului” din 2016, Operațiunea ”Ramura de Măslin” din 2018 și Operațiunea ”Primăvara Păcii” în 2019. Între timp Ankara a purtat mai multe consultări la nivel înalt atât cu Washingtonul, cât și cu Moscova.

Consilierul național de securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, „a reafirmat importanța abținerii de la orice escaladare în Siria pentru a păstra liniile de încetare a focului existente și a evita orice destabilizare ulterioară”. Sullivan a „îndemnat la continuarea dialogului pentru a rezolva orice dezacorduri în regiunea de est a Mediteranei”, potrivit Casei Albe. De asemenea, Sullivan „și-a exprimat sprijinul pentru continuarea discuțiilor directe ale Turciei cu Suedia și Finlanda pentru a rezolva preocupările legate de cererile lor de aderare la NATO.

Ankara a fost tot mai deranjată de sprijinul acordat de SUA forțelor kurde din Siria, motiv pentru care relațiile Turciei cu SUA s-au înrăutățit mai ales în ultimele săptămâni ale administrației Trump, care a impus sancțiuni regimului Erdogan pentru achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Biden nu a făcut încă nicio mișcare pentru a ridica aceste restricții, în ciuda solicitărilor repetate ale lui Erdogan, amintește Newsweek.