Într-un comunicat, diplomaţia rusă a făcut cunoscut că Serghei Lavrov şi Mevlut Cavusoglu şi-au confirmat „dispoziţia la o strânsă coordonare a acţiunilor Rusiei şi Turciei pentru stabilizarea situaţiei, în scopul de a ajuta la o apropiată rezolvare a conflictului din Nagorno-Karabah în cadrul unor discuţii de pace”.
Joi, Franţa, Rusia şi SUA, ţările membre ale grupului OSCE de la Minsk, au cerut joi o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.
Într-o reacţie la această iniţiativă, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care în ultimele zile a promis sprijin Azerbaidjanului în conflict, a declarat că este inacceptabil ca SUA, Franţa şi Rusia să se implice în efortul de căutare a unei încetări a focului în regiunea disputată din Caucazul de Sud, având în vedere că acestea au neglijat problemele de acolo de aproape 30 de ani.
Rusia era nemulțumită de susținerea Turciei
Kremlinul a îndemnat marţi Turcia să se abţină de a ‘turna gaz pe foc’ în situaţia şi aşa incandescentă din Nagorno-Karabah şi să acţioneze în favoarea păcii în enclavă, unde confruntări sângeroase reizbucnite între separatiştii armeni şi armata azeră s-au soldat cu aproape 100 de morţi de duminică până în prezent, conform unui bilanţ AFP,
Surse independente susţin însă că numărul pierderilor umane, inclusiv civili, ar fi mai mare de ambele părţi.
‘Chemăm toate ţările, mai ales ţările noastre partenere, cum ar fi Turcia, să facă tot posibilul pentru a se ajunge la o încetare a focului şi la o reglementare paşnică a conflictului’, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
De la începutul confruntărilor, duminică, în această enclavă separatistă azeră, populată de o majoritate de etnici armeni, Turcia, aliată a Azerbaidjanului, şi-a exprimat public susţinerea pentru Baku, care încearcă să preia controlul cu forţa asupra Nagorno-Karabah.
