Rusia nu ar trebui să iasă slăbită din războiul cu Ucraina

Henry Kissinger, fostul secretar de stat al SUA și consilier pentru securitate națională, susține ferm că ne aflăm într-un moment de cotitură din cauza războiului din Ucraina, motiv pentru care a cerut reluarea negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.

El a atras atenția asupra faptului că rezultatul războiului nu ar trebui să fie o Rusie slăbită întrucât ea „a adus contribuții decisive la echilibrul global și la echilibrul puterii de peste jumătate de mileniu, iar rolul său istoric nu trebuie degradat.” Potrivit spuselor sale, dacă Rusia, cu „întinderea sa nucleară globală”, ar fi cuprinsă de probleme interne, aceasta ar putea declanșa probleme în întreaga lume.

„Lumea de astăzi se află într-un punct de cotitură deoarece iarna impune o pauză operațiunilor militare de amploare. Mi-am exprimat în mod repetat sprijinul pentru efortul militar aliat de a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina, dar se apropie momentul în care trebuie să construim o nouă structură în vederea atingerii păcii prin negociere. Ucraina a devenit un stat important în Europa Centrală pentru prima dată în istoria modernă, rezistând forțelor ruse”, a explicat fostul secretar de stat al SUA.

Armata Rusiei nu se va retrage din Donețk, Luhansk și Peninsula Crimeea

Henry Kissinger a reamintit de propunerea sa din luna mai de a fi stabilită o linie de încetare a focului de-a lungul granițelor teritoriului care era controlat de Ucraina începând cu data de 24 februarie 2022. Acesta a precizat, totodată, că soldații ruși se pot retrage din zonele pe care le-au ocupat în timpul operațiunii militare speciale, dar nu și din Republica Populară Doneţk, Republica Populară Luhansk și Peninsula Crimeea.

„Dacă linia de demarcație antebelică dintre Ucraina și Rusia nu poate fi atinsă prin luptă sau prin negociere, s-ar putea explora recurgerea la principiul autodeterminării. Referendumurile supravegheate la nivel internațional privind autodeterminarea ar putea fi aplicate teritoriilor deosebit de divizionate. Scopul unui proces de pace ar fi dublu: să confirme libertatea Ucrainei și să definească o nouă structură internațională, în special pentru Europa Centrală și de Est. În cele din urmă, Rusia ar trebui să-și găsească un loc într-o astfel de ordine.

Drumul diplomației poate părea complicat și frustrant, dar progresul către el necesită atât viziune, cât și curajul de a întreprinde călătoria. Căutarea păcii și ordinii are două componente care sunt uneori tratate ca fiind contradictorii: urmărirea elementelor de securitate și cerința unor acte de reconciliere”, a explicat Henry Kissinger într-un eseu publicat de revista britanică The Spectator.