Potrivit acestuia, cifra avansată a fost confirmată de însuşi liderul rus. Referindu-se la creşterea capacităţii de finanţare a FMI, Peskov a rezumat poziţia Rusiei cu privire la această problemă: creşterea volumului de lichidităţi, alocate într-o situaţie de criză, elimină doar simptomele bolii, dar nu rezolvă nimic la nivel sistemic.
"Alocând fondurile respective, Rusia speră să aibă posibilitatea să influenţeze modul în care acestea sunt cheltuite", a subliniat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, menţionând că liderii ţărilor BRIC şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din zona euro, care ar putea afecta starea economiei globale.
Potrivit AFP, India a promis şi ea o contribuţie egală cu cea a Rusiei, de 10 miliarde de dolari, pentru a creşte resursele FMI.
Statele membre BRIC, după cum subliniază la rândul său portalul economic RBC, şi-au exprimat disponibilitatea de a aloca fonduri suplimentare FMI, sub rezerva aplicării unei reforme a sistemului de administraţie al Fondului şi cu condiţia unei menţineri a controlului asupra cheltuielilor FMI. Într-o declaraţie comună, ţările BRIC se pronunţă în sprijinul creşterii resurselor FMI cu 430 miliarde de dolari. Cea mai importantă cotizaţie revine însă zonei euro, care urmează să contribuie la resursele FMI cu 150 miliarde de euro.
