Rusia face, ocazional, amenințări cu privire la Alaska, dar intențiile lui Vladimir Putin sunt cu totul altele. Visul său este Arctica.
Deși președintele Dumei de Stat amenința anul trecut că Rusia va „lua înapoi” Alaska, dacă SUA vor îngheța sau confisca activele rusești ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, aceste amenințări nu pot fi luate în serios.
Și asta pentru că, de ceva timp, prioritatea armatei ruse în ultimii ani a fost să proiecteze mai multă putere într-o regiune strategică precum Arctica, scrie 19fortyfive.
Rusia chiar vrea Alaska?
„America să își amintească întotdeauna: există o bucată de teritoriu, Alaska”, declara Viaceslav Volodin, șeful Dumei de Stat, la ultima sesiune a parlamentului rus, înainte de a intra în vacanța de vară parlamentară.
„Când încearcă să ne gestioneze resursele în străinătate, să se gândească înainte de a acționa că și noi avem ceva de luat înapoi”, a spus Volodin. Un alt parlamentar rus, Piotr Tolstoi, a sugerat la acea vreme organizarea unui referendum în Alaska.
Distragerea atenției
În secolul al XIX-lea, Alaska rusească a fost centrul internaţional de comerţ. În capitala sa, Novoarkhangelsk, acum Sitka, comercianţii aduceau textile din China, ceai, şi chiar gheaţă. În 1867, Rusia a vândut Americii teritoriul Alaska pentru suma de 7, 2 milioane de dolari.
În următorii 50 de ani, americanii şi-au scos scos banii de o sută de ori mai mult. După descoperirea aurului, în 1896, populația a crescut. Alaska a devenit stat în 1959.
E greu de crezut că președintele rus Vladimir Putin va repune pe tapet această temă. La o întâlnire anuală cu cetățenii ruși, în 2014, Putin a fost întrebat despre posibilitatea ca Rusia să ia înapoi Alaska „De ce ai nevoie de Alaska?” i-a răspuns Putin unui cetățean.
„Apropo, Alaska a fost vândută în secolul al XIX-lea. Louisiana a fost vândută Statelor Unite de către francezi cam în aceeași perioadă. Mii de kilometri pătrați au fost vânduți cu 7,2 milioane de dolari, echivalentul în aur”, a amintit liderul rus.
Proiectarea puterii ruse în regiunea arctică
Dacă ideea ca Rusia să recupereze Alaska este ridicolă, proiectarea puterii ruse în regiunea arctică este o cu totul altă chestiune. De ceva timp, armata rusă a început să proiecteze mai multă putere în acea regiune strategică.
Accentul pus aici a stimulat cel mai mare impuls geopolitic al Rusiei de la destrămarea Uniunii Sovietice, cel puțin până când a invadat Ucraina. Putin și-a îndemnat armata să redeschidă aici bazele din perioada Războiului Rece și să construiască altele noi. Motivele ar fi multiple.
În primul rând, topirea calotelor glaciare facilitează crearea și utilizarea căilor de navigație în regiunea arctică pentru alte națiuni. Rutele care traversează regiunea scurtează distanța dintre continente. Mai multe țări se grăbesc să revendice resursele naturale ale Arcticii.
Până acum, SUA nu a făcut mare lucru, ignorând cât de importantă este Arctica pentru securitatea națională americană.
Mari zăcăminte de petrol, gaze și minerale din pământuri rare
Potrivit unui articol din Army Journal, geologii cred că Arctica are mari zăcăminte de petrol, gaze și minerale din pământuri rare. Se estimează că regiunea arctică deține până la 13% din rezervele de petrol nedescoperite ale lumii și 30% din rezervele sale de gaze naturale.
În Arctica, Rusia vrea să ”dezvolte deplin Ruta Maritimă a Nodului”, denumită şi Trecătoarea de Nord-Est, care leagă Europa de Asia de-a lungul coastei ruse, cu scopul de a o transforma într-o cale ”securizată şi competitivă care să funcţioneze tot anul”, potrivit doctrinei.
Rachetele mutate mai aproape de SUA
În același timp, rușii plănuiesc să folosească calotele glaciare care se topesc pentru a muta rachetele mai aproape de SUA. Concurența globală este accentuată de China, care se imaginează acum ca o națiune arctică.
Chinezii și rușii cooperează la fel de eficient în Arctica ca oriunde altundeva. SUA construiește, lent, mai multă infrastructură în regiune, dar orice speranță de a lucra împreună cu Rusia în Arctica a fost spulberată de invazia Ucrainei.
