Gigantul rusesc Gazprom estimează costul provizoriu al gazoductului South Stream la circa 16 miliarde de euro, din care 10 miliarde tronsonul pe sub Marea Neagră, iar 6 miliarde cele de pe teritoriile ţărilor europene, a declarat pentru agenţia Bloomberg primul adjunct al Departamentului pentru managementul proiectului al concernului rus, Aleksei Serebriakov.
Suma este cu 500 de milioane de euro mai mare decât cea comunicată de Gazprom, cu ocazia prezentării proiectului, anul trecut, la Comisia Europeană. Valoarea finală va fi precizată, însă, abia la mijlocul anului viitor, când Gazpromul preconizează să fie încheiate licitaţiile. Deocamdată, nu sunt definitivate nici traseul gazoductului, care în afară de conducta magistrală, va avea o serie de ramificaţii, nici soluţiile investiţionale. De asemenea, potrivit lui Leonid Ciugunov, şeful departamentului amintit, citat de mediile ruse, Gazprom a suspendat realizarea de întreprinderi mixte în cadrul South Stream, cu doi dintre participanţii iniţiali, Austria şi Grecia, dar aceste informaţii nu sunt confirmate pe site-ul oficial al concernului.
Se ştie, însă, că în primăvară, Alexei Miller, preşedintele Gazprom, s-a pronunţat în favoarea variantei în care South Stream va avea ca punct terminus nordul Italiei, renunţându-se astfel la segmentul spre Austria. Dacă aceste modificări se vor confirma, South Stream va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia, cu ramificaţii spre Croaţia şi Macedonia şi, posibil, Muntenegru şi Republica Srpska din Bosnia, interesate să se alăture proiectului. Săptămâna viitoare se aşteaptă semnarea acordurilor privind soluţiile investiţionale finale între Gazprom şi compania italiană ENI pentru segmentul submarin, ca şi între Gazprom şi Bulgaria, respectiv Slovenia, pentru segmentele respective. Acordul corespunzător între Gazprom şi Ungaria a fost semnat la sfârşitul lunii trecute.
Construcţia ar urma să înceapă pe 7 decembrie, în zona Anapa,de pe litoralul rus al Mării Negre. Preşedintele Vladimir Putin a cerut personal ca lucrările să înceapă în acest an şi nu în 2013. Potrivit surselor Radio România, unul din motivele pentru care Rusia a devansat începerea construcţiei este că dacă aceasta ar începe după 1 ianuarie 2013, statele pe teritoriul cărora va trece conducta nu vor mai putea cere din partea Comisiei Europene derogarea de la pachetul 3 de norme UE în domeniul energiei. Până în prezent, Moscova nu a reuşit să obţină pentru South Stream statutul de reţea transeuropeană, aşa cum a obţinut pentru perechea sa nordică, Nord Stream.
Cele două gazoducte gigant se înscriu în strategia Rusiei de a reduce dependenţa de ţările de tranzit, în primul rând Ucraina şi Polonia, cu care a avut, în trecut, probleme politice şi economice. Nord Stream a ajuns deja la capacitatea de 55 de miliarde de metri cubi pe an, Gazprom intenţionând construirea încă a două linii. Proiectul South Stream prevede realizarea a patru conducte paralele de câte 15,6 miliarde metri cubi fiecare, capacitatea finală proiectată fiind de 63 de miliarde de metri cubi pe an, primul fir urmând să fie dat în exploatare în 2015, iar cel de-al patrulea trei ani mai târziu.
Proiectul South Stream a fost lansat în 2007, ca un proiect comun al Gazprom şi companiei italiene ENI, care are experienţă în realizarea conductelor submarine în medii agresive. În prezent, Gazpromul deţine 50% din acţiuni ale proiectului, ENI – 20%, iar companiile Wintershall/ Germania şi EDF/Franţa câte 15 procente.
În paralel cu progresele înregistrate de South Stream, avansează şi concurentul acestuia, sistemul TANAP Nabucco Vest. TANAP, gazoductul transanatolian, este, de fapt, partea cea mai mare a conductei iniţiale Nabucco, care anul acesta a fost redus considerabil la un segment cuprins între graniţa turco-bulgară şi Austria. Recent, compania azeră de stat Socar, care controlează marele zăcământ de gaze Shah Deniz II din Marea Caspică, a anunţat că partenerii săi în proiectul Shah Deniz II, companiile BP, Statoil/Norvegia şi Total/Franţa au confirmat participarea la proiectul TANAP. Acest gazoduct, cu o capacitate de 17 miliarde de metri cubi pe an, ar urma să livreze gazele azere spre Europa prin Turcia, în baza unui acord interguvernamental semnat între Baku şi Ankara, în luna iunie.
Sursa: Rador
