La ordinul premierului rus Vladimir Putin, Gazprom a oprit transportul gazului metan prin Ucraina catre tarile europene. Putin i-a sugerat lui Alexei Miller, CEO al Gazprom, ca oprirea sa fie facuta "in mod public si in prezenta observatorilor internationali". Gestul a fost mediatizat pentru ca in ultimele zile, partea rusa spunea ca doar a redus putin cantitatea de gaze, in timp ce ucrainienii ar fi cei care nu dau gazul mai departe, pentru a-l pastra. De cealalta parte, ucrainienii au solicita
La ordinul premierului rus Vladimir Putin, Gazprom a oprit transportul gazului metan prin Ucraina catre tarile europene. Putin i-a sugerat lui Alexei Miller, CEO al Gazprom, ca oprirea sa fie facuta „in mod public si in prezenta observatorilor internationali”. Gestul a fost mediatizat pentru ca in ultimele zile, partea rusa spunea ca doar a redus putin cantitatea de gaze, in timp ce ucrainienii ar fi cei care nu dau gazul mai departe, pentru a-l pastra. De cealalta parte, ucrainienii au solicitat presei internationale sa vina si sa observe ca nu sunt sustrase cantitati de gaze. Pentru a nu mai escalada conflictul pe aceasta tema, rusii s-au decis sa taie de tot gazul.
Pia Ahrenkilde Hansen, purtator de cuvant al Comisiei Europene, a declarat ca „este inacceptabil ca securitatea resurselor de gaz ale UE sa fie ostaticul negocierilor dintre Rusia si Ucraina”, acuzand faptul ca de pe urma acestei dispute au de suferit consumatorii europeni. Problema „ucraineana” este una de amploare deoarece 80% din gazul rusesc vine spre Europa prin conducte care tranziteaza Ucraina, doar restul de 20% din gaz este transportat prin conducte ce trec prin Belarus sau pe sub Marea Neagra (in pondere mai restransa). Astfel, tarile aflate in reteaua conductelor care tranziteaza teritoriul ucrainean sunt primele care au de suferit. Romania, conectata in doua puncte la retea (la Mediesu Aurit in jud. Maramures si la Isaccea in jud. Tulcea) este bineinteles printre tarile afectate. Solutiile imediate sunt reprezentate de productia interna si stocurile de iarna. Alte tari precum Bulgaria sau Serbia – in care productia interna nu este consistenta iar stocurile sunt restranse – sunt insa lovite din plin.
Efecte
In total, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Italia, Macedonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ungaria nu au mai primit gaz rusesc. Trei tari din regiunea balcanica, Albania, Kosovo si Muntenegru nu sunt conectate la retea, iar gazul nu este o sursa energetica principala. Tari din Europa Centrala si de Vest precum Austria, Cehia, Franta, Germania, Polonia dar si Turcia au raportat cantitati mici de gaz primite de la Gazprom, primind ceva gaze prin conductele ce tranziteaza Belarus.
Ca prime masuri, in Bulgaria au fost inchise unitatile de invatamant pentru a economisi gaz, iar in Bosnia companiile de termoficare au solicitat masa lemnoasa. Atat in Romania cat si in Bulgaria a fost declarata starea de urgenta, in timp ce in Ungaria si in Slovacia au fost reduse cantitatile de gaz cerute de agentii economici pentru a ramane cantitati mai mari pentru consumul populatiei. Pe plan diplomatic, seful Comisiei Europene Jose Manuel Barosso si premierul ceh Mirek Topolanek (care detine presedintia UE) au facut apel la cele doua parti sa rezolve mai rapid diferendul. Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a solicitat Rusiei sa reia transportul de gaz. In acelasi timp, Polonia si Cehia vor sa schimbe furnizorul rus de gaz cu unul norvegian mai scump dar mai sigur. Austria si landurile germane din sud, care primeau gaz rusesc au trecut deja pe gaz norvegian. De partea cealalta, norvegienii sustin ca au impins deja capacitatea de productie la maxim si ca nu pot sa acopere toata cererea de gaz pe care o acoperea, pana mai ieri, Rusia.
Datele conflictului
Rusia si Ucraina nu s-au inteles nici asupra pretului gazului nici in privinta taxelor de transport. Astfel, Rusia dorea ca Ucraina sa plateasca preturi europene pentru gaz (acum fiind aproape la jumatatea mediei europene), in timp ce Ucraina susine ca in acest caz ar majora taxele de transport. De asemenea, disputa comerciala propriu-zisa se poarta pe tema datoriei de 600 milioane de dolari pe care Gazprom insista ca ucrainienii de la Naftogaz sa o achite.
Avand in vedere ca Ucraina a stocat in prealabil 16 miliarde de metri cubi de gaz si are si o consistenta productie proprie, Rusia nu era in pozitia de a negocia. Potrivit declaratiilor oficialilor guvernamentali de la Kiev, Ucraina are gaz suficient pana in aprilie, cand sezonul rece se va incheia, situatie in care nu are de ce sa sustraga gaz din cantitatea trimisa de Rusia tarilor europene. Rusia nu avea practic nici un avantaj, decat solicitarea achitarii datoriei. In plus, compania Gazprom se vedea nevoita in situatia de a fi penalizata pentru neindeplinirea prevederilor contractuale. In aceasta situatie limita, Rusia nu a avut alta iesire decat implicarea in disputa a europenilor. Mutarea rusilor pare agresiva in exterior, dar este criticata de presa rusa, deoarece este periculoasa in interior. Intr-o zi normala de iarna, Gazprom pompa catre Europa 350 milioane metri cubi de gaz prin Ucraina. In prezent, aceasta cantitate nu mai este expediata, creand problema costisitoare a stocarii. Din acest motiv, rusii au trimis prin conductele din Belarus si Turcia cantitatile maxime pe care conductele le pot suporta. In plus, in aceasta perioada de gol, incasarile Gazprom scad.
Solutia Nord Stream
In acelasi timp, Rusia ar putea avea de castigat ca urmare a acordului pe care, in situatia data, tarile europene l-au dat asupra proiectului Nord Stream. Aceasta conducta ar urma sa lege Rusia de Germania, pe sub Marea Baltica. Fostul cancelar german Gerhard Schroder, in prezent coordonator al comitetului actionarilor Nord Stream a declarat presei ruse in urma intalnirii cu premierul rus Vladimir Putin ca proiectul este important pentru furnizarea de energie catre Europa, cu mentiunea ca aceasta conducta are doar rolul de suplimentare, nu de inlocuire a traseelor deja existente. El apreciaza ca proiectul va fi gata in octombrie 2011. De asemenea, Schroder a declarat ca sustine intentia actualului cancelar german Angela Merkel de a trimite observatori internationali la granita ruso-ucraineana pentru a monitoriza transportul de gaz.
Stirea aparuta la televiziunea rusa publica 1TV prin care Vladimir Putin isi anunta, in cadrul intrevederii cu CEO al Gazprom Alexei Miller, decizia poate fi vizionata aici. Observati faptul ca, la minutul 2:57, in imagine apare Adriean Videanu, ministrul Economiei in timp ce pe burtiera scrie „Emil Boc – primul ministru al Romaniei”. In finalul stirii sunt imagini de la intalnirea dintre Vladimir Putin si Gerhard Schroder.