Unii parteneri de afaceri uită că datoriile trebuie onorate, chiar dacă sumele în cauză par ridicole. Din cauza formalităţilor greoaie – angajarea unor avocaţi, termene lungi de judecată – mulţi păgubiţi renunţă la recuperarea acestor creanţe. Dar lucrurile se vor schimba radical.

Mai multe state membre au reclamat, în urmă cu câţiva ani, faptul că procedurile complicate şi dificile pentru recuperarea sumelor mici îi descurajează pe cei păgubiţi, fie că este vorba de cetăţeni sau de companii. Cheltuielile de judecată, durata procesului şi complexitatea procedurilor erau aceleaşi, indiferent dacă suma care urma să fie recuperată era de 1.000 de euro sau de 100.000 de euro. În plus, instanţele civile şi comerciale naţionale erau încărcate cu astfel de dosare.

Miniştrii de justiţie din statele UE au decis, recent, să simplifice procedurile de recuperare a creanţelor cu valoarea de până la 2.000 de euro. Un nou regulament, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009, vizează accelerarea modalităţii de soluţionare a litigiilor transfrontaliere din interiorul Uniunii şi reducerea costurilor legate de cheltuielile de judecată. Regulamentul elimină procedurile intermediare prin care se recunoşteau şi se executau hotărârile pronunţate într-un alt stat membru privind recuperarea creanţelor cu valoare redusă. Hotărârea judecătorească va fi executorie, independent de existenţa unei eventuale căi de atac. De menţionat că reglementarea nu se va aplica în cazul litigiilor în materie fiscală, vamală sau administrativă.

Dar ce trebuie să facă o firmă care are de recuperat o sumă până în 2.000 de euro? Va fi suficient să completeze un formular tip cerere – care se află pe site-ul Comisiei Europene (https://ec.europa.eu/civiljustice), inclusiv în limba română – în care să prezinte informaţiile principale referitoare caz, precum şi datele reclamantului şi ale reclamatului. Dacă termenii juridici sunt greoi, se poate consulta pe acelaşi site „Atlasul judiciar european“, care explică semnificaţia fiecărei expresii. Formularul poate fi trimis prin poştă, e-mail sau prin fax statului membru a cărui instanţă va judeca litigiul. De asemenea, formularul trebuie să fie însoţit de o traducere în limba oficială a ţării respective, procedura urmând să fie scrisă. Doar în anumite cazuri judecătorul poate solicita audierea părţilor, prin videoconferinţă. Hotărârea este executorie, fără să fie nevoie de o hotărâre a unui tribunal naţional.

Taxele de procedură pot fi plătite cu cartea de credit sau direct din contul bancar. În acest caz, trebuie completată o rubrică inclusă în acelaşi formular, cu informaţiile privind contul sau cartea de credit.
Cât de importantă este această decizie pentru România? Compania „Urban şi Asociaţii“, specializată în recuperare de creanţe, are în derulare circa 1.500 de cazuri de colectare a debitelor de la companii restanţiere din cadrul Uniunii Europene şi aproximativ 490 de clienţi din statele membre, care au de colectat restanţe din România sub plafonul de 2.000 de euro.

Majoritatea acestor firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului şi transporturilor de marfă şi sunt înmatriculate în Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Austria. Iulian Urban, preşedintele „Urban şi Asociaţii“, acuză autorităţile române că nu au aplicat niciuna din normele europene referitoare la colectarea debitelor prin intermediul agenţiilor specializate. „Există precedente în care state importante din cadrul UE, cum ar fi Franţa, Italia sau Austria, au fost reclamate la Curtea Europeană de Justiţie fiindcă nu au aplicat pe plan intern directivele europene privind procedurile de colectare a debitelor.

Austria a fost criticată că nu permitea colectarea debitelor în Italia decât de către agenţiile care aveau sediu social pe teritoriul austriac“, afirmă el. Cum va fi la noi? Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, este de părere că procedura europeană va ajuta întreprinzătorii mici şi mijlocii din România să-şi recupereze mai uşor creanţele apărute în relaţia cu partenerii lor comerciali din celelalte state membre. Dacă va fi aşa sau nu, vom vedea abia peste doi ani. 

Optimism
«Procedura europeană va ajuta întreprinzătorii mici şi mijlocii din România să-şi recupereze mai uşor creanţele apărute în relaţia cu partenerii lor comerciali din celelalte state membre.»
Tudor Chiuariu, ministrul justiţiei

Cât durează procedurile?

• După ce păgubitul a transmis formularul şi documentele justificative, în termen de 14 zile de la primirea acestora, instanţa transmite părţii adverse copiile acestor acte.
• Firma reclamată are la dispoziţie 30 de zile pentru a răspunde instanţei şi de a trimite documente justificative.
• În următoarele 14 zile, instanţa comunică răspunsul primit celui ce a făcut plângerea.
• Peste 30 de zile, instanţa fie pronunţă hotărârea, fie citează părţile pentru dezbatere orală.