Sfat Şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, instituţia care gestionează fondurile europene alocate României în următorii şapte ani, le recomandă celor interesaţi să nu aştepte Ghidurile Solicitantului, în plic, acasă. Aceştia trebuie să caute singuri informaţiile respective, pe site-urile specializate.
Capital: Care este portretul ideal al solicitantului de finanţări europene?
Răzvan Cotovelea: Din punctul nostru de vedere, solicitantul ideal trebuie să îndeplinească trei condiţii. Prima se referă la strategia de dezvoltare a acestuia în următorii trei ani şi cum îşi va găsi nişa pe piaţă compania respectivă. În al doilea rând, este important ca solicitantul să identifice oportunităţile de finanţare şi să verifice care sunt cheltuielile eligibile şi care nu, şi să îşi estimeze bine resursele financiare. A treia condiţie este ca acesta să aibă capacitatea de a cofinanţa proiectul propus, fie din resurse proprii, fie din împrumuturi bancare.
Capital: Dacă ne referim la cofinanţare şi la cheltuielile neeligibile, ce resurse trebuie să aibă cel ce doreşte să obţină fonduri europene?
Răzvan Cotovelea: Cofinanţarea se încadrează între 15% şi 50% din valoarea totală a proiectului, în funcţie de complexitatea acestuia. În ceea ce priveşte costurile neeligibile, acestea pot depăşi chiar 50% din valoarea totală a proiectului. De aceea este foarte important ca patronii, dar şi cei care conduc ONG-urile să aibă foarte clare strategia de dezvoltare, în următoarea perioadă de timp, şi sumele de bani de care dispun. Atenţie! Fondurile postaderare ajung la beneficiar ulterior, pe baza decontării cheltuielilor efectuate pentru a implementa proiectul.
Capital: Şansele de a obţine finanţare cresc dacă apelezi la un consultant sau sunt aceleaşi dacă îţi gestionezi proiectul în „regie proprie“?
Răzvan Cotovelea: Nu avem o reţetă, în fond, pentru a obţine un proiect bun şi beneficiarul trebuie să aibă o idee clară despre finanţările europene, chiar dacă alege să apeleze la un consultant. Fiecare director trebuie să caute în interiorul companiei persoana care are cunoştinţele necesare astfel încât să poată gestiona proiectul. Dacă nu o găseşte, atunci va apela la un consultant, cu care obligatoriu trebuie să dialogheze în permanenţă.
Capital: Cum poţi alege consultantul potrivit din mulţimea firmelor care au apărut în ultima vreme?
Răzvan Cotovelea: Nicio autoritate nu vă poate furniza o listă de consultanţi autorizaţi, pentru că ar fi contrar prevederilor legale. Ca sfat – trebuie căutat în mediile de informare şi în cel de afaceri. De asemenea, trebuie urmărit portofoliul companiei, adică numărul de proiecte cu finanţare europeană pentru care au oferit consultanţă şi câte au fost aprobate.
Capital: Ce nu trebuie să faci atunci când aplici pentru a accesa finanţările europene?
Răzvan Cotovelea: Din experienţa anterioară cu fondurile preaderare, am învăţat că cea mai mare greşeală este delegarea responsabilităţii pregătirii proiectului unui consultant. Specialistul respectiv va întocmi proiectul cum se pricepe mai bine, dar fără utilitate pentru beneficiar. În final, societatea va avea o bijuterie în casă, dar nu are la ce să o folosească. De exemplu, o întreprindere a investit pentru a realiza anumite produse, dar pe piaţă au apărut între timp alte firme care produc acelaşi lucru la un preţ mai mic. O altă greşeală este supraestimarea proiectului. „Lasă că cer un milion ca să-mi dea 700.000“. Cei care fac aşa uită că valoarea cofinanţării depinde de valoarea totală a proiectului. Cu cât ceri mai mult, cu atât trebuie să contribui mai mult. De asemenea, am constatat superficialitatea cu care se parcurg regulamentele şi HG-urile referitoare la cheltuielile eligibile. Foarte multe greşeli de ordin contabil în ceea ce priveşte raportarea întârzie plăţile şi implementarea proiectului.
Capital: Cât de repede se vor mişca banii dinspre sursă spre beneficiar?
Răzvan Cotovelea: În general, în cazul în care beneficiarii sunt companii private, deci proiectele sunt mai mici de 30 milioane euro valoare eligibilă, rambursarea se va face prin unităţile de plată de la nivelul Autorităţilor de Management. În primele şase luni, până când autorităţile vor căpăta mai multă experienţă şi, pe de altă parte, din cauza faptului ca procesul de certificare este foarte laborios, conform regulamentelor, rambursarea sumelor se va face în două-trei luni.
Capital: În următoarea perioadă vă aşteptaţi la o avalanşă de proiecte?
Răzvan Cotovelea: Da. Ne aşteptăm la un număr foarte mare de solicitări de finanţare. Experienţa statelor care au aderat în valul anterior ne-a demonstrat că majoritatea acestora nu vor fi bine întocmite. În Slovacia, Ungaria şi Polonia 80% din proiectele depuse în primul an au fost greşite. Polonia chiar a fost blocată de avalanşa de proiecte. Aplicanţii trebuie să ştie că proiectele care nu vor fi conforme li se vor returna şi li se va explica ce este greşit. Aceştia vor putea face ulterior modificările necesare şi pot depune o nouă solicitare de finanţare.
Capital: Bruxelles-ul se teme de fraude majore în România în ceea ce priveşte fondurile comunitare?
Răzvan Cotovelea: Nu. Se aşteaptă la greşeli, nu la fraude masive. E destul de greu să treci de cele şase filtre. Controlul începe la nivel naţional şi se încheie la Curtea Europeană de Conturi de la Luxemburg.
Capital: Ce veţi face să reduceţi birocraţia privind analiza şi aprobarea dosarelor?
Răzvan Cotovelea: Sunt câteva elemente de procedură internă între Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare care pot fi îmbunătăţite. Ce anume trebuie schimbat ne vom da seama atunci când mecanismul se va pune în mişcare. Probabil că va fi vorba de o reaşezare a echipelor, în funcţie de situaţia creată. Noi am început să facem simulări pentru evaluarea proiectelor şi pentru plăţi, la fel şi Autorităţile de Management.
Capital: Care va fi termenul mediu de aşteptare de la depunerea dosarului până la aprobarea acestuia?
Răzvan Cotovelea: La proiectele mari de investiţii şi dezvoltar timpul de aşteptare va fi de aproximativ 45 de zile. Depinde însă şi de cât de multe proiecte vor fi depuse.
Capital: Unde credeţi că vom întâmpina dificultăţi şi care va fi programul operaţional unde vom înregistra un grad de absorbţie mai scăzut?
Răzvan Cotovelea: Nu cred că vor fi probleme. Sigur, anumite proiecte, cum ar fi cel pentru dezvoltare urbană, finanţat prin intermediul Programului Operaţional Regional, necesită o perioadă mai lungă de pregătire. La fel şi proiectele de investiţii: parcurile industriale, reabilitarea zonelor istorice etc. De exemplu, proiectul centrului de afaceri „Millennium“ de la Baia Mare, pe care cei de la Bruxelles îl dau ca exemplu pentru Europa de Est, a fost pregătit în 16 luni.
«La proiectele mari de investiţii şi dezvoltare, timpul de aşteptare de la depunerea proiectului şi până la aprobare va fi de aproximativ 45 de zile.»
«Cofinanţarea se încadrează între 15% şi 50% din valoarea totală a proiectului. În ceea ce priveşte costurile neeligibile, acestea pot depăşi chiar 50% din valoarea totală a proiectului.»
Carte de vizită
DATA NAŞTERII: 3 iulie 1973
STUDII: absolvent al Facultăţii de Energetică, Universitatea Politehnică Bucureşti (1996), absolvent de master, Universitatea Politehnică Bucureşti (1997), în prezent doctorand la Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Chimopar SA (1990-1996), expert în cadrul Agenţiei Române pentru Dezvoltare (1996-1997), Departamentul pentru Integrare Europeană din cadrul Guvernului (1997-1999), director în cadrul Departamentului pentru Integrare Europeană al Ministerului Afacerilor Externe (1999-2000), director în cadrul Ministerului Integrării Europene (2000-2004), în prezent director general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
